Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” – Buzescu (Protopopiatul Alexandria)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna Buzescu este așezată pe D.E.70, între Alexandria și Roșiorii de Vede, la 8km de Alexandria. Vatra comunei se întinde pe malul drept al râului Vedea, de o parte și de alta a drumului european. Comuna se afla cuprinsa între dealurile joase de la sud și lunca inundabilă a râului Vedea, pe o suprafață plata. Comuna Buzescu s-a înființat în ziua de 26 iunie 1860, în baza jurnalului încheiat la aceasta dată de Consiliul de Miniștrii ai Guvernului, prin actul cu nr.3920, la început vorbindu-se despre înființarea unui nou oraș numit Cuza după numele domnitorului Principatelor Unite Alexandru Ioan Cuza. Comuna se află pe moșia prințului sârb Miloș Obrenovici, iar numele i-a fost data după numele familiei boierești din vremea lui Mihai Viteazul, bătrânii satului susțineau ca în timpul acestuia, Preda Buzescu a purtat în aceste locuri lupte cu turcii și de aceea a fost ales numele de Buzescu. Milos Obrenovici hotărăște totodată ca pentru construcția noului oraș ,,Buzescu” să se pună la dispoziție 1190 pogoane (300 pentru vatra orașului și 890 pentru islaz). Se prevedea construirea unei piețe și a două școli. Noua așezare nu a ajuns niciodată ce și-a dorit întemeietorul ei, un oraș. A rămas la stadiul de așezare rurală. În 1885 comuna avea 320 de familii, iar in 1900, 387 familii, cu 1554 locuitori. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] Conform circularului de înființare al ,,orașului”, în perioada 1860-1864 prințul sârb Mihail Obrenovici și soția sa, Natalia ridică o biserică construită pe fundație de beton, ca stil arhitectural fiind stilul bizantin (cruce greacă înscrisă), având hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil”. Biserica este amplasată în mijlocul comunei Buzescu, fiind construită din cărămidă și având 4 laturi egale, cu 4 intrări în cele 4 puncte cardinale. Cupola, cu baza rotundă, este situată deasupra naosului, terminându-se cu o latura octogonala, cu acoperiș sferic, pe care se găsește o cruce metalică. Arhitectura interioară este neoclasica Cu toate că biserica este așezată pe fundație de beton, a avut de suferit în urma cutremurului din 1941, ceea ce a necesitat întărirea pereților la exterior cu un corset metalic din fier înglobat în zidăria bisericii. Din absida de la apus, prin care se intră de obicei în biserica, se pătrunde în pronaos pe 2 uși mari de lemn. Pe pereții laterali sunt 2 ferestre mari, iar peretele ce desparte absida de pronaos este în formă de semicerc, în partea superioară de naos prin 2 stâlpi ieșiți mai în afara, legați între ei în partea de sus printr-o arcadă frumos ornamentată cu motive florale și geometrice. [ARHITECTURA, PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Naosul are lungimea propriu-zisa de 9 m, iar lățimea de 17,5 m, în afară de abside. În mijlocul naosului, deasupra celor 4 arcade este cupola care se termină cu turla bisericii. Altarul se afla în partea de est a construcției, ca dimensiune mai mic decât naosul, dar mai mare decât pronaosul. În față se află catapeteasma înaltă de 8 m, pe care se găsesc un număr de 16 icoane. În mijlocul altarului se află Sfânta Masa de piatra masiva naturala. Proscomidiarul este format dintr-o masă de piatră, lipită de perete, zidită până jos, sus având un acoperiș din lemn masiv frumos ornamentat și sculptat, având forma de cupola. [PICTURA] În ceea ce privește pictura, conform unor informații păstrate oral, se crede ca pictura originală ar aparține marelui pictor Theodor Aman. În 1928 pictura inițială a fost restaurata modest de pictorul Gheorghe Albani din Roșiorii de Vede. [ANEXE] Clopotnița se găsește în fața bisericii la o distanță de 25 m. Este construită odată cu biserica, din cărămidă, având 2 încăperi suprapuse. În cea de sus se află, susținut pe bârne solide de lemn, clopotul. Din încăperea de jos se poate ajunge pe o scara în încăperea de sus unde se află clopotul, printr-o deschidere făcută prin podina de lemn. Pe clopot se află următoarea inscripție: ,,Enoriașii comunei Buzescu, prin străduința subsemnaților: Anghel Ionescu-episcop, Sava V. Mihăilescu-consilier, Ux. Resita 1934.” [ȘIRUL PREOȚILOR PAROHI] Primul preot al comunei Buzescu a fost Pr. Dragomir, pe timpul lui fiind preot și Matache Rădulescu zis și Popa Tache, cum îi spuneau enoriașii, în perioada 1862-1882. Pr. Matache a fost și primul învățător al comunei. Se spune ca in aceasta perioada a slujit si preotul Tudor Popescu. Intre 1882-1905 au fost preoți Tudor Rosescu și Paraschiv Teodorescu. Urmează Nicolae Petrescu, din 1906 care păstorește până în 1908. Din 1908 vine Preotul Constantin Toma, dar in 1910 moare subit. Urmează Preotul Constantin Alexe Dincescu între 1910-1912, apoi Preotul Cristache Ionescu care păstorește până în 1960. La 6 decembrie 1952 vine Preotul Andreescu Ioan, care păstorește până la 10 mai 1964 când este transferat la alta parohie. La 10 mai 1964 vine Preotul Popescu Gheorghe care păstorește până la sfârșitul anului 1969. Urmează Preotul Musat Petre (1970-1976) și Preotul Mocanu Marin (1972-2000), Culica Adrian Catalin (1995-2000); Ivănescu Paul (2000-2001) și Damalan Marinică, de atunci până în prezent fiind 3 preoți la parohie. La 1 martie 2001 vine Preotul Ivănescu Dragoș, apoi Preotul Moșu Dan. Între 2006-2014 păstorește Preotul Moșu Ciprian. În prezent, preoții slujitori sunt Moșu Dan, Popa Florin-Sorin și Geantă [CÂNTĂREȚI] Stan Scondac, Savu Mohora, Nicolae Tănăsescu, Panait Anghel, Popescu Gheorghe, Musat Marin, și Bătrânu Ion în prezent. [MONUMENTE ALE EROILOR] Este situat în apropierea bisericii la aproximativ 60m, fiind încadrat în parcul comunal. A fost ridicat în cinstea eroilor căzuți pe câmpurile de lupta din primul și al doilea război mondial, numele lor fiind scrise pe fețele laterale ale monumentului. Monumentul este alcătuit din 2 corpuri de marmură albă, ambele fiind de aproximativ 3m înălțime și 0.8m lățime. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] În biblioteca parohiei se păstrează cărți mai vechi ce datează din 1891, 1892, 1893, majoritate fiind Mineie pe diferite luni ale anului, dar și un Triod. C. CIMITIRUL. Parohia deține cimitir, însă nu există date cu privire la istoric și nu sunt înmormântate aici personalități bisericești sau laice. D. ACTIVITATI CULTURALE SI FILANTROPICE IN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] F. DATE CONTACT PAROHIE.[HRAM] „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” [ADRESA] Comuna Buzescu, județul Teleorman, cod poștal 147050 [OFICIUL PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.