Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Clănița (Protopopiatul Alexandria)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE [ TOPONIMIE, PREZENTARE GENERALĂ DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL] Comuna Frasinet este amplasată aproape de centrul județului Teleorman, la nord de reședința acestuia, mai exact la 35 km distanță pe drumul județean 506, Alexandria-Vitanești-Măgura-Băbăița-Frăsinet. Teritoriul comunei este încadrat în Campia Română, subdiviziunea Găvanu-Burdea. De la începuturi teritoriul comunei a făcut parte din fostul județ Vlasca până în anul 1950, când s-au desființat județele și în locul lor s-au înființat regiunile și raioanele.Din 1950 până în 1968 a facut parte din regiunea București, iar din 1968 până în 2004 teritoriul satului Clanița a fost încorporat în comuna Băbăița, județul Teleorman. În anul 2004 în urma unui referendum s-a reînființat comuna Frăsinet. Acum comuna Frăsinet este alcătuită din două sate: Frăsinet și Clanița. Întreg teritoriul comunei este străbătut de la nord la sud de pârâul Clănița, pârâu care izvorăște din pădurea Gușeia, la nord de comuna Scurtu Mare, de la o altitudine de 150 m. De la începuturi satul s-a numit Mitropolia, dar din anul 1965 și-a schimbat numele în Clănița. Prima atestare documentară pentru satul Clănița (Mitropolia) apare în anul 1697, in timpul Domnitorului Contantin Brancoveanu prin care acesta da o parte din moșia Mitropoliei, boierului grec Culogru Ioanide.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] Prima biserică menționată apare în anul 1703, ea se găsea la ,,râpa de lângă Oană”, unde era și vechiul cimitir, folosit până în anul 1906. În anul 1750 un ursar mai înstărit cu numele Cocoru a construit pe cheltuiala sa o biserică care avea pe ușa de la intrare pictat ursarul cu urșii, fiind recunoscută în arhivele Sfintei Mitropolii cu denumirea de biserica ursarilor; nu s-a păstrat nimic din ea. În 1914 s-a construit o biserica mai mare, în forma de corabie cu o lungime de 13 m si o lățime de 6 m. În urma cutremurului din 4 martie 1977, biserica s-a deteriorat fiindu-i slăbită rezistența. În anul 1980, credincioșii parohiei în frunte cu preotul paroh Pătrașcu Ioan, au început construirea bisericii noi împrejurul celei vechi. După construcția bisericii noi au demolat-o pe cea veche, rămânând doar catapeteasma. Ea a fost sfințită de către Preasfințitul Părinte Calinic, Episcopul Argeșului și Muscelului, în 1992. [PISANIA] „Această sfântă biserică cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost zidită din temelie în anul 1980, în timpul preotului Pătrașcu Ioan și a fost pictată în anul 1992 în timpul preotului Cîrnu Sorin, de pictorul Pascu Voicu cu contribuția credincioșilor și cu stăruința consiliului parohial: Medințu Ion, Eftimie Ionel, Petcu Petre, Ilie Gheorghe, Șorici Florea, Oancea Radu, Neacșu Aurică, Oancea Lincu, Ene Stoian.” [PICTURA] În anul 1991 se pictează biserica în tehnica fresco de pictorul Voicu Pascu. [ȘIRUL PREOȚILOR SLUJITORI] Preoti slujitori: pr. Crăciun sin Irimia, pr. Vasile sin popa Stan, pr. Popescu Ilie, pr. Ilie sin popa Badea, pr. Ilie sin popa Ion, pr. Petculescu Ion ( Minca), pr. Pătrașcu Alexandru, pr. Pătrașcu A. Ion, pr. Cârnu Sorin. [CÂNTĂREȚI BISERICEȘTI ȘI EPITROPI DE SEAMĂ] Tudor sin Matei, Ion sin Radu, Ivan Bordei, Dumitru P. Ilie, Vasile A. Amrin, Marin Constantin, Petculescu Agatonie, Ilie Gheorghe, Pătrașcu Cornel.
C. CIMITIRUL Parohia deține cimitir, însă nu există date cu privire la istoric și nu sunt înmormântate aici personalități bisericești sau laice.
D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. Nu este cazul.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI
F. DATE CONTACT PAROHIE [Hramul] ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena” [Adresa] sat Clănița, comuna Frăsinet, Județul Teleorman cod poștal 147011 [Oficiul parohial] Nu are telefon și site oficial.
BIBLIOGRAFIE: CAZACU Pr Nițișor, „Hirotoniile săvârșite în Eparhia Ungrovlahiei între anii 1834-1852”, în Glasul Bisericii, 1-2/1972; NEGULESCU, Pr George I., „Condica hirotoniilor de la 1823-1834”, în Biserica Ortodoxă Română, 5-6/1934; NICA, Prof. Marian, Studiu monografic complex al comunei Băbăița, Editura Tipoalex, Alexandria 1998; RĂUTESCU, Pr. I., Mănăstirea Aninoasa, Câmpulung, 1933.