Parohia „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” – Lăceni (Protopopiatul Alexandria)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL,ECONOMIC] Parohia Lăceni din comuna Orbeasca, judeţul Teleorman, este formată din locuitorii satului Lăceni. Acest sat este aşezat pe şoseaua Alexandria Piteşti la o distanță de 12 km de orașul Alexandria. Vatra satului se întinde pe ambele maluri ale râului Teleorman și este închisă atât spre răsărit cît şi spre apus de două dealuri care merg faţă în faţă păstrând între ele distanţa de 1 km .În locul unde valea se lărgeşte nu s-au mai făcut așezări de case din pricina inundaţiilor și a vânturilor puternice care bat din zona de răsărit şi apus. În general satul este aşezat la adăpostul celor două dealuri.Venind dinspre răsărit sau apus, satul nu se poate vedea până nu ajungi în muchia dealului, de unde se poate privi satul în întregime. Râul Teleorman desparte aproximativ 100 de case din partea de răsărit a satului, care deşi nu formează un cătun separat totuşi în vorbirea locuitorilor li se spune gârleni, adică oamenii de peste gârlă . Comunicarea cu această porţiune de sat se face peste apa Teleormanului printr-un pod de piatră, lung de 40 metri . Partea cea mai mare a satului rămâne în partea de apus a râului Teleorman pe ambele părti ale şoselei . Perpendicular pe soseaua principală, un drum porneşte de la cimitir, situat în partea de apus a satului, taie satul în două mergând spre răsărit, trece șoseaua unde întâlneşte imediat în colţul de nord-est, Biserica cu Monumentul Eroilor alături, pe partea stângă având fosta Primărie cu Căminul Cultural, după care urmează Şcoala Veche pe aceiaşi parte, trecând pe pod peste apa râului Teleorman până la extremitatea de răsărit a satului. În catagrafia Eparhiei Ungro-Vlahiei, din anul 1810 păstrată în manuscris la Academia Română, în condica 1437 printre satele judeţului Teleorman figurează şi satul Lăceni cu numărul de case şi locuitori, starea lor socială precum și numele preotului, studiile sale și starea Bisericii.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE[ISTORIA ZIDIRII EI] Biserica este cel mai important edificiu din sat ca proporţii și vechime. Ea este aşezată în centrul satului la încrucişarea Drumului Național Alexandria-Piteşti cu drumul cimitirului. În anul 1830 locuitorii de atunci împreuna cu propietarul moșiei ( Dimitrie ) Porumbarul au mutat Biserica cu hramul Sfântul Gheorghe în actuala curte a Bisericii. Construită în anul 1840, era din lemn, tipul bisericilor din lemn, cu o turlă principală în partea de apus, cu pridvor deschis în față, prin care se putea urca în turlă. De la Biserica din lemn din anul 1840 se mai păstrează uşile împărăteşti, iar icoanele împărăteşti și Icoana hramului, în stare bună, sunt folosite în actuala Biserică pentru închinarea credincioşilor. Pe icoana Mântuitorului este menţionată data de 2 iulie 1840 de unde s-a dedus şi anul construcţie Bisericii vechi. Pe icoana Maicii Domnului nu este pusă nicio dată însă asemănarea în pictură nu dă loc de nicio îndoială că este de la aceeaşi dată. Icoana Sfântului Gheorghe şi a Sfântului Dimitrie poartă data de 26 decembrie 1840, probabil data când s-a sfinţit Biserica. Ctitorul a fost proprietarul, Porumbarul, acest lucru se vede dintr-o inscripţie de pe piciorul unui potir pe care scrie în litere chirilice Luxandra Porumbareasa, precum şi dintr-o notă pe octoihul mare al proprietarului Emil Petrescu, ginerele lui Porumbarul, care confirmă acest lucru. Care a fost numele de botez a lui Porumbarul nu se ştie se crede ca se numea Dimitrie fiindcă vechiul hram al Bisericii era Sfântul Gheorghe cum se vede în condica hirotonirilor de la 1823-1834, din timpul Mitropolitului Grigorie Dascălu, unde se menționează că pentru satul Lăceni, pentru Biserica cu hramul Sfântul Gheorghe a fost hirotonit Radu sin Vlahul, iar acum lângă Sfântul Gheorghe apare și Sfântul Dimitrie. Tot în această condică apare în anul 1827 ca hirotonit Tănase sin popa Crăciun. Actuala Biserica are în pridvor, deasupra uşii principale, următoarea [PISANIE] ,, Această Sfântă Biserică s-a pus temelia din nou în anul 1892 în zilele Domnului Nostru Rege Carol I şi Regina Elisabeta şi a ÎPS Iosif Georgian Mitropolit Primat . Propietarul domnul Tache şi soţia sa Sevastita Stefanopol murind construcţia s-a terminat de proprietarul Emil şi soţia sa Maria Petrescu şi cu ajutorul enoriaşilor in anul 1897. Biserica a fost pictată de pictorii P. Bănărescu fiu și Gheorghe Niculescu sub purtarea de grijă a preotului paroh Albu Bănărescu." Ajutorul proprietarilor dat Bisericii a fost răscumpărat de credincioşi prin munca unei părţi din moșie fără plată, după înțelegerea cu proprietarul. Rolul principal în această construcţie l-a avut preotul Albu Bănărescu, menţionat în pisanie numai la sfârşit și numai în calitate de paroh pe care îl putem considera cel puţin azi ca ctitorul principal. [ARHITECTURA, PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Biserica este construită numai din cărămidă chiar și temelia. Are formă de corabie, terminată în partea de apus cu un pridvor adăugat mai târziu, probabil în anul 1912. La început pridvorul a fost din patru stâlpi, cu părțile deschise și mai pe urmă s-a completat cu cărămidă între stâlpi formând camera închisă. Biserica are o lungime de 25,00 m şi o lărgime de 9,00 m . Caracteristic în zidărie este faptul ca pereţii sunt foarte groși 0,80 m, ei având înălțimea în exterior de 6,80 m. În anul 1968, luna martie s-a pus temelia unei alte clopotnițe, numai din beton armat care s-a terminat în anul 1969, luna octombrie . Lucrul a durat așa mult atât din lipsa de materiale cât și din faptul de a nu fi, pentru credincioși, un efort material prea simțitor . Tot în curtea Bisericii, în partea opusă clopotniței, la distanță egală față de Biserică, spre sosea se afla monumentul eroilor satului . A fost ridicat din contribuțiile familiilor celor căzuți pe câmpul de luptă în război S-a construit în anul 1936, din piatră naturala din Câmpulung, de meșterul V. Doldoș din Câmpulung Muscel . Are înălțimea de cca 5 m cu un vultur de bronz deasupra . Despre slujitorii aceste Biserici, prima știre se găsește în actele Mitropoliei Ungro-Vlahiei de la anul 1810. Din condica hirotoniilor din vremea Mitropolitului Grigorie Dascălu între anii 1823-1834, printre cele 137 hirotoniri din județul Teleorman se află la 1 noiembrie 1829 hirotonit și Radu sin Vladu, sat Lăceni, județul Teleorman, hram Sf. Gheorghe hirotonit de părintele Stratonichis Ioanichie în Biserica Schitul Măgureanului. Acest lucru se confirmă și dintr-o însemnare pe cartea de slujbă în 1834 de unde reiese că părintele Radu la această dată îi învață carte pe copii enoriașilor . Din anul 1853 popa Dragomir semnează singur în registru pana în 1855, când alături de el încep să semneze alți doi preoți: popa Anghel și popa Alexandru . Urmează preoții Albu Bănărescu, fiul său Anghel Bănărescu, Constantin Săndulescu-1942-1994, Spiridon Dumitrache-1946, care face schimb reciproc de parohii cu preotul Gheorghe Mateescu-1946-1996, Păun Bogdănel, Vlad Teodor 1996-2004, Dimancea Ginel din 2004
C. CIMITIRUL.Parohia deține cimitir și datează din anul 1853.
D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Ocazional parohia organizează pelerinaje la mănăstirile din țară.
F. DATE CONTACT PAROHIE.[HRAM] ,,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” [ADRESA] Sat Lăceni, Comuna Orbeasca, Județul Teleorman, Cod poștal 147236. [OFICIUL PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.