
Parohia ,,Sfântul Nicolae și Sf. Ioan Botezătorul” Măgura (Protopopiatul Alexandria)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE [TOPONIMIE, PREZENTARE GENERALĂ A LOCALITĂȚII DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC, ISTORICO –DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Începutul vieții spirituale-religioase la Măgura Lăceanca nu este încă cunoscut, dar există informații importante despre existenta acesteia în diverse lucrări monografice, la care se adaugă cercetările și descoperirile arheologice întâmplătoare ale sătenilor cat și cele organizate ale Universității Cardiff din Marea Britanie 1998-2009 la care au colaborat: istorici, arheologi, muzeografi teleormăneni, iar cei străini au venit din Marea Britanie, S.U.A., Olanda. Ei au demonstrat că în zona Măgura-Lăceanca exista o civilizație străveche multimilenară al cărei început se pierde în negura vremurilor preistorice. Preotul Ioan Spiru afirma despre existența vieții spirituale-religioase în construirea de Biserici. Inițial comunitatea măgureană ar fi o așezare rurală în partea de vest a satului în punctual ,,Malu roșu” de unde a migrat pe terasa înaltă a râului Teleorman în est, din cauza deselor inundații – revărsări ale râului Teleorman și a atacurilor bandelor turco-tătare venite din Bulgaria pe la Zimnicea de la Sistor. În acest punct cercetările arheologice au scos la iveala multe urme materiale. Este necesar a menționa ca satul Măgura de-a lungul timpului a avut diverse denumiri: în secolul al -XVII–lea și al XVIII –lea Grozăvești, Lipia în 1718 conform unor hărți geografice. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ ISTORIA ZIDIRII EI] Biserica inițială are aspect ,,semi pământean” cu pereții făcuți din palmace și raslopi ( pari de stejar) așezați unul lângă altul. Intrarea în biserică se face prin trepte. Deasupra Sfântului Altar avea o cruce existentă în așezarea rurală inițială. Biserica ulterior construită din lemn, a fost făcută din lemn de stejar, acoperită cu șindrilă, paie, coceni. Catapeteasma a fost făcută din zid. Ea era compusa din Altar, Naos, Pronaos, despărțite printr-un mic perete. Pictura era în frescă și avea ferestre mici cu piei de vițel, neexistând geamuri de sticlă. Deasupra Pronaosului era așezată turla la care se ajungea pe trepte dintr-un pridvor deschis. Pe jos avea pământ. Hramul a fost ,,Sfântul Ioan Botezătorul”. La aceasta Biserica în secolul al XVII- lea a slujit ca preot Popa Budea, Popa Grozea. Biserica nu a rezistat mult timp și a fost înlocuită cu una din cărămidă nearsă zidită de Gheorghe Diaconescu care nu a rezistat mult timp intemperiilor vremii. A fost dărâmată și înlocuită cu actuala Biserica din cărămidă arsa. Biserica din cărămidă arsă ridicată în 1844-1846/48 se află în partea de vest a satului Măgura-Lăceanca, la o distanță de cca 70 m de la ultima casă, în mijlocul necropolei antice medievale. [ PISANIA] din Pridvor - deasupra ușii de intrare în Pronaos se precizează ,, Aceasta sfântă și Dumnezeiasca biserică prăznuiește Hramul ,,Sf. Ierarh Nicolae și SF. Ioan Botezătorul, s-a zidit din temelie cu toata cheltuiala Doamnei Safta Catrisoaia în anul 1846 iunie 30, în zilele Preaînălțatului Domn Gheorghe Bibescu si a Părintelui Mitropolit Kirim Neofit”. Biserica a fost sfințită în anul 1848, aceasta ar fi costat 133.500 lei. În alte lucrări monografice se menționează ca începutul construcției bisericii la cătunul Măgura-Lăceanca ar fi fost încă din 13 noiembrie 1844 pe vremea Arhimandritului Bechindust și sfințită la 30 iunie 1846. La Biserica s-a adăugat o magazie cu 200 lei și o clopotniță cu 2100 lei. În partea de nord a Bisericii s-a descoperit o mare groapa căptușită ca un ghips care nu se poate tăia ușor cu o ușă. Aici sătenii își depozitau produsele și fugeau în codru de teama bandelor turco-tătare ce făceau dese incursiuni în zona dinspre Șiștov – Zimnicea. [ PICTURA ] bisericii inițială, a fost de tip fresco, în stil gotic, care după trecerea anilor s-a deteriorat și a fost necesară o refacere în 1910 de către pictorul zugrav Eugen Tina din orașul Giurgiu, în 1912 de pictorul zugrav Radu Pascu, în 1966 de pictorul Voicu Tohanu din Alexandria pana în 1967. [ȘIRUL PREOȚILOR PAROHI] Astfel in secolul al XVII –lea este menționat documentar Popa Budea la 1642 ca și Diaconul Oana, Popa Groza tata și fiu la 1648 / 1678 din Grozăvești și Popa Vladeslov 1651 / 1656. În secolul al XVIII este menționat Popa Stoian la 1 decembrie 1714 care a funcționat până la 1777- pentru care s-a descoperit în partea de nord a Bisericii actuale o cruce de lemn spre clopotniță ce avea inscripția ,,Preot Stoian Ereu și Preoteasa Stana Erita”. Între 1810-1830 – Popa Ioan, Rizea sin Stan Stoian la 30 octombrie 1830, Popa Petcu 1831-1833, Popa Dragan 1833-1834, Vasile sin Tănase. Vasile Tănase 1834-1838, Radu sin Stancu 1833-1837, Mircea sin Popa 10 octombrie 1844 Constantin ( data hirotoniei), Dumitru Stănescu 1833-1906, Drăgușin Mihai 1853, Vasile sin Don 1855. Mihai Păunescu 1877-1878, Chivu Cristea, Ioan Anghelescu din satul Guruieni, Dragomir Georgescu 1906 -1945, Ioan Dragomir Georgescu 1945-1948, Emil Georgescu 1961-1965, Vlad Teodor 1970-1976, Mihai Marian Chiriceanu 1996-2015 C. CIMITIRUL. Cimitirul este în curtea bisericii. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. Nu este cazul. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. Parohia are un grup de cateheză. F. DATE CONTACT PAROHIE. [ HRAM] ,,Sfântul Nicolae și Sf. Ioan Botezătorul” [ ADRESA] Comuna Măgura, județul Teleorman, cod poștal 179197 [OFICIUL PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.