Parohia ,,Înălțarea Sfintei Cruci” – Poroschia (Protopopiatul Alexandria)

A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC]      Pe malul drept  al  râului Vedea, la Sud şi  în imediata apropiere  a  oraşului   Alexandria,   pe şoseaua Alexandria – Zimnicea, este aşezată comuna Poroschia. Răsfoind filele vremii constatăm  că, pe malul drept al râului Vedea, la Sud şi vecin cu oraşul Alexandria, în a doua jumătate a sec, XIX, exista moşia Stăvreşti, a cărei proprietară era Haritina Stavru Sclivanitu, de origine greacă, căsătorită cu Colonelul Ion Gigârtu. La cererea mai multor locuitori dornici să formeze o comună liberă, de sine stătătoare, prin actul din 10 Mai 1862, proprietara Haritina Colonel Ion Gigârtu a destinat din proprietatea sa Stăvreşti, suprafaţa de 2 000 pogoane formată din trupurile de moşie Poroschia şi Guzoieni, în mod gratuit, din care 1 075 pogoane pentru clădiri de case, după un plan semnat de proprietară, iar restul terenului pentru izlaz de vite şi alte dispoziţiuni. Aceasta este data oficială şi împrejurarea înfiinţării comunei ca aşezare separată şi de sine stătătoare, fiind numită la început Stăvreşti, după numele moşiei Stăvreşti, comună care abia în 1864, a căpătat numele de Poroschia, după numele trupului de moşie pe care a luat fiinţă comuna, nume pe care îl poartă şi astăzi.

B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI]  Prima biserică din Poroschia s-a construit de către boieri în anul 1854, în curtea conacului boieresc.Încetând din viaţă proprietarii (la 20 ianuarie 1891, moare colonelul Ion Gigârtu, la 17 mai 1893 moare Haritina Gigârtu) au lăsat testament care să fie executat de către urmaşii lor – General de Divizie Constantin Poenaru şi soţia sa Maria, născută Văleanu. În acest testament se prevedea ca din fondurile moşiei testatorilor să se construiască: o biserică mare şi frumoasă si să se atribuie 10 pogoane sesie parohială, pentru slujitorii bisericii. În baza testamentului actuala biserică a început să fie construită în anul 1904, când la 14 septembrie se pune piatra de temelie, în prezenţa PS Nifon Arhiereu – Vicar al Sf. Mitropolii a Bucureştilor şi a fost terminată în 1906, mărturie fiind [PISANIA] de la intrare, care ne spune că : „ În anul mântuirii 1906 din mila lui Dumnezeu Tatăl, Fiul si Sfântul Duh cu toată puternicia Sa clăditu-s-a din temelie această Sfântă Biserică cu hramul Sfânta Cruce – 14 septembrie – de către generalul de divizie Constantin Poenaru și soția sa Maria născută Vălleanu întru executarea testamentului și vecinică pomenire a răposatei întru fericire Haritina Gigârtu născută Stavru Sclivanitu ”. [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Biserica s-a construit din piatră de calcar şi cărămidă, după un plan arhitectural deosebit, prin faptul că, începând de la tindă spre altar fiecare compartiment este din ce în ce mai îngust. Este în formă de cruce cu înfăţişarea zveltă, cu două turle, din care una mai mare din cărămidă, iar a doua mai mică, din schelet lemnos, care a servit drept clopotniță până la construcţia clopotniței separate în 1965. Are la intrare stâlpi groşi din piatră masivă de calcar, format rotund, care formează intrarea la tindă. Tinda bisericii este deschisă, având o înălțime de 5 metri, lățime de 9 metri și de 3 metri. Pronaosul este lung de 9 metri și lat de 8 metri. Altarul este semirotund și mult mai îngust decât naosul. [PICTURA] Pictura bisericii a fost executată în ulei în stil bizantin combinat începând de la iunie până la septembrie 1907, de către pictorul Fritz Elsner, ajutat de pictorul Vodac. Sfinţirea acestui nou locaş, cu toate cele necesare bunei funcţionări, a fost făcută la 28 septembrie 1908. Atât construcţia cât şi înzestrarea bisericii s-a făcut de către Constantin şi Maria Poenaru, cu cheltuiala lăsată prin testament de către boierii Ion şi Haritina Gigârtu. In anul 1936 pictura bisericii a fost spălată de către pictorul Albany în timp ce Protopop al plăşii Alexandria era preotul Gheorghe Stănculescu. În anul 1966, prin osârdia celor doi preoţi Banu Ion şi Poşircă Anton, cu sprijinul bunilor creştini din Poroschia precum si cu ajutorul substanţial de 20 000 lei acordat de Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian, s-a restaurat pictura bisericii de către pictorul Ion Taflan sub controlul zelosului preot Ruse Constantin, protoiereul Protoieriei Alexandria. A treia restaurare s-a făcut între anii 1986-1987, prin contributia enoriasilor si prin osârdia preotilor Stănculescu Stefan-paroh si Stănculescu Constantin. Resfintirea s-a făcut în anul 1987 de către P.S Episcop Nifon Ploiesteanul-vicar patriarhal. Pictorii care au realizat lucrarea au fost Sfeclă Stan si Stan Ion. Restaurarea a patra s-a făcut în anul 2004 prin osârdia preoților Măldăeanu Ștefan-paroh, Tulpan Florin-preot conslujitor și Măldăeanu Nicolae-preot conslujitor. Pictura a fost executată de pictorul Zlotea Constantin iar resfințirea a fost făcută de P.S. Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanului la data de 24 octombrie 2004. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Biserica nu deține obiecte de valoare. [ŞIRUL PREOŢILOR]Marin Popescu (a slujit la biserica veche), Ilarion Popescu – fiul lui Marin Popescu, Rădulescu Gheorghe – originar din părţile muntelui, (1906 – 1932), Gheorghe Pungoci (1911 – 1951), Vladimir Crocos – venit din Basarabia, Aristide Filip – transferat de aici în Ministerul Cultelor, Banu Ion (1951 – 1-III-1969 ),transferat prin transport reciproc cu preotul Dumitrescu Gheorghe, la parohia SF. Alexandru din Alexandria, Dumitrescu Gheorghe (1-III-1969 – 1-VIII-1970), transferat la parohia SF. Apostoli Alexandria, Anton Poşircă (1-III-1958 – 1-VI-1970), Constantin Stănculescu (1971 – 2003), Ştefan Stănculescu (1974 – 1995), Ştefan  Leonard Măldăeanu (1995 – prezent),  Nicolae Măldăeanu( 2000 –2012), Viorel Florin Tulpan (2003 – prezent), Mihai Roman( 2014 – prezent).
C. CIMITIRUL. Parohia nu deţine cimitir.
D. ACTIVITATI CULTURALE SI FILANTROPICE IN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ colecte si ajutoare financiare acordate nevoiașilor
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Ocazional, parohia organizează pelerinaje la mănăstirile din țară.
F. DATE CONTACT PAROHIE.[HRAM]  ,,Înălțarea Sfintei Cruci” [ADRESA] comuna Poroschia, județul Teleorman, cod poștal 147280. [OFICIUL PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.

BIBLIOGRAFIE CRISTEA, Stan, Monografia Județului Teleorman, Editura Teleormanul Liber, Alexandria, 1998; ILIESCU, Ioan M., Monografia Școalei „Haritina Gigârtu”, Editura Tipografia și Librăria Modernă, Turnu-Măgurele, 1907