Parohia „Adormirea Maicii Domnului” – Ștorobăneasa (Protopopiatul Alexandria)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII/CARTIERULUI D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna Ştorobăneasa este aşezată de veacuri pe malurile râului Teleorman aproape de confluenţa sa cu râul Vedea, pe drumul de acces Vităneşti - Pietroşani, la kilometrul 23. Pe locurile unde este aşezată comuna au locuit triburile geto-dace, mărturii fiind resturile materiale descoperite cu ocazia terasărilor cât şi cu ocazia săpăturilor întreprinse de cercul de istorie locală sub conducerea profesorului de istorie Dumitrescu Marin. Aceste resturi materiale (ceramică, monezi,vârfuri de lance, săbii etc.) dovedesc unitatea şi continuitatea existenţei populaţiei româneşti pe acesta meleaguri. Unele izvoare din prima jumătate a sec. al XIX-lea ne arată că un înaintaş pe nume Nicolae Radu Ciupitu, avea o slujbă de stat (sluger) fiind rudă apropiată a lui Eliade Rădulescu, a avut ca proprietate moşia Ştorobăneasa. Se socoteşte că numele de Ştorobăneasa este de origine slavă derivând din cuvintele Staria-Bătrâna şi Băneasa-femininul funcţiei de ban. Folosindu-se de expresia ,,Merg la Staria-Băneasa să duc birul” s-a ajuns ca numele să se pronunţe Ştorobăneasa. Unele evenimente de istorie locală sunt legate de evenimente pe plan naţional. Astfel la 1877 odată cu trecerea armatelor ruseşti prin Cernetu spre Zimnicea s-a construit şoseaua căreia şi azi îi spunem ,,Şoseaua Muscalului” care leagă Alexandria de Giurgiu. Pe aceasta şosea au trecut armatele româneşti şi ruseşti în drumul lor spre Bulgaria. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Biserica Ştorobăneasa cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” este aşezată în partea de miazăzi a comunei pe şoseaua principală care leagă Ştorobăneasa de satul Beiu, având vecini spre sud Şcoala Generală, în partea de nord Primăria. Actuala biserică a fost zidită la 1889 pe un loc învecinat cu biserica veche ce se dărmase şi care fusese zidită a treia oară în anul 1832, aşa cum glăsuieşte [PISANIA] săpată în piatră cu litere chirilice, pisanie care a fost adusă de la biserica ce se dărmase şi aşezată pe peretele din miază-noapte a pronaosului actualei biserici. Ea glăsuieşte astfel: ,,Aceasta sfântă biserică s-a făcut a treia oară din temelie de mine robul lui Dumnezeu Dinel/sluger Nicolae-Rucsandra cu fii mei Alecu, Hariton, Sevastiţa, Costache, Iancu, Vasile prin osârdie D.Biv-Polcovnic Dobrin Badea-Dr. Agna în zilele PS Mitropolit Grigore-1832”. Pe locul unde a fost această nu se mai află decât o piatră, acolo unde a fost Sfântul Altar, şi puţin mai spre dreapta o cruce acolo unde a fost înhumat preotul ,,Popa Radu”. [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Biserica de astăzi este zidită din cărămidă roşie, având temelie de bolţari din var presat, ea are forma de corabie cu două turle. Dimensiunile ei sunt: lungime de 50 m, lăţime 25m, iar înălţimea până la streaşină de 11m, grosimea zidurilor fiind de 1,20m. Biserica este luminată de 10 ferestre mari şi este acoperită cu tablă. Biserica este prevăzută în pronaos cu două coloane. Pridvorul este închis, iar altarul este despărțit de naos printr-o catapeteasma din lemn de tei. [PICTURA] Biserica a fost terminată de pictat în anul 1904 de către pictorul Oprişan Rădulescu cu diferite icoane copii ale unor pictori celebri ai renaşterii. La catapeteasmă sunt adăugate 37 de icoane şi ele copii după Leonardo da Vinci. În anul 1936 biserica s-a reparat radical, spălându-se pictura, zugrăvindu-se din nou tavanul pronaosului şi pantocratorului. Lucrările de pictură au fost realizate de către pictorul George Albani. [ANEXE] Nu are. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Parohia nu deține obiecte cu valoare de patrimoniu. [ŞIRUL PREOŢILOR] Slujitori ai bisericii ,,Adormirea Maicii Domnului” au fost următorii: Pr. Radu (decedat în anul 1832), Pr. Anghel (decedat în anul 1907), Pr. Constantin Popescu (decedat în anul 1916), Pr. Marin Georgescu (decedat în anul 1938), Pr. Damian Totolan (1935-1971), Pr. Marin Mocanu (1943-1983), Pr. Ghiţescu Mihail (1937-1948), Pr. Octavian Cazangiu (1948-1952), Pr. Dencescu Alexandru (1952-1973), Pr. Bădici Mihail (1990-1996), Pr. Damalan Marinică (1996-2000), Pr. Şişu Ciprian (2000-2003), Diac. Putineanu Marius (2002), Pr. Ciomag Cornel (2003-2007), Pr. Jurubiţă Marin (1974-), Pr. Abălaru Florin (1997-), Pr. Vasilache Vicenţiu (2007-). C. CIMITIRUL. Parohia deține cimitir, însă nu există date cu privire la istoric și nu sunt înmormântate aici personalități bisericești sau laice. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Ocazional, parohia organizează pelerinaje la mănăstirile din țară. F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Nicolae” [ADRESA] comuna Ştorobăneasa, județul Teleorman, cod poștal 147345 [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.