
Parohia „Sfânta Cuvioasă Parascheva” – Țigănești I (Protopopiatul Alexandria)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna Ţigăneşti este aşezată în lunca mănoasă a râului Vedea, pe malul drept al său, dispusă între kilometrul numărul 7 până la kilometrul numărul 10, de-a lungul DN 51 care leagă municipiul Alexandria de orașul Zimnicea, având o populație de 4000 locuitori. Numele localității Țigănești derive de la cuvântul „țigan” și se crede că a fost dat de la numele țiganilor care se aflau la curtea unui căpitan de oști din armata lui Mihai Viteazul, perioadă în care se pare, au fost puse bazele acestei așezări. Progresul social si economic care a făcut din localitatea lor una dintre localitățile de frunte ale județului s-a împletit totdeauna armonios cu faptele lor care au făcut dovada supremă a dragostei de pământul pe care s-au născut. În amintirea si pentru slăvirea faptelor de eroism ale fiilor neamului, în parohie se află două monumente istorice ridicate de enoriași. Monumentul cel mai vechi a fost construit în anul 1921, în memoria fiilor parohiei căzuți la datorie pe câmpurile de luptă în Primul Război Mondial, fiind din punct de vedere arhitectural un obelisc din marmură așezat pe un postament din piatră pe care tronează un vultur cu aripile desfăcute. Cel de al doilea, având forma unei cruci comemorative, ridicat în anul 1990, cinstește amintirea eroilor în cel de-al doilea Război Mondial. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] Biserica Parohiei Țigănești II, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” este considerată „mama” bisericilor din localitatea Țigănești, fiindcă este primul locaș de închinăciune atestat pe raza acestei localități. Din spusele bătrânilor, biserica pare să fie ctitoria boierilor Racotă (anul 1800). Această biserică a fost prima institutie de învățământ a localității unde s-a predat atât cuvântul lui Dumnezeu, precum și primele noțiuni de carte. Biserica în felul acesta a contribuit la culturalizarea maselor și nu în ultimul rând la păstrarea fiintei nationale, a credintei și a limbii române. Între 1909-1923 sfântul locaș trece printr-o perioadă grea, datorită faptului că un fiu al satului cu dare de mână, construiește în localitate, în anul 1909, o biserică monumentală cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, iar personalul deservent este mutat la noua ctitorie. Lăsată în părăsire, pradă intemperiilor, clădirea ajunge o ruină, fără acoperiș, uși și ferestre. În această perioadă dispare pisania actul de identitate al unei biserici, fapt ce a determinat lipsa de informații concrete despre adevărata vechime a locașului, cât si despre ctitorii săi. [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Prima clădire ar fi fost construită în întregime din lemn, după care a fost ridicată actuala biserică, pe același amplasament, folosindu-se ca material de construcție cărămida arsă și parțial cărămidă nearsă. Biserica nu are fundație și nici centură de siguranță, ceea ce o face aproape improprie cultului. Are formă de navă, având 21 m lungime si 7 m lățime, compusă din altar, naos, pronaos si pridvor închis cu tâmplărie din lemn. Dispune de o singură turlă cu șase ferestre, având o înălțime de 14 m, fiind așezată deasupra pronaosului. Catapeteasma bisericii este un zid peste care sunt așezate cele trei registre ale iconostasului. De remarcat este faptul că Sfântul Altar este mic, comparativ cu alte biserici, iar Sfânta Masă este construită în formă rotundă. [PICTURA] Pictura a fost realizată în tehnica ulei în anul 1923, de către pictorul Alexandru Hentia din Bucuresti, restaurată în anul 1968 de către pictorul Voicu Pascu din Alexandria, restaurată de pictorul Cristian Sârbescu din Buzău în 1988, ultima restaurare realizându-se în anul 2005 de pictorul Voicu Pascu si fiul sau Ovidiu. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Biserica nu deține obiecte de valoare. [ŞIRUL PREOŢILOR] De-a lungul timpului la altarul Sfintei Biserici au slujit mai multi preoți vrednici, demni de veșnică pomenire, Menționăm pe: Dobrin sin Alexe, Marin sin Tudor, Marin sin Popa, preot Radu, preot Gheorghe, preot Drăgan. Se cunoaște că între anii 1880-1909 a slujit preotul Ioan Mateescu, originar din comuna Țigănești, acestuia îi urmează între anii 1923-1932 preotul Jean Popescu, apoi între anii 1932-1968 preotul Ilie Zalana, fiu al satului, între anii 1968-1991 preotul Radu Dumitru, din anul 1991 până în prezent preotul Barac Florinel Cristinel, căruia din anul 2008 i s-a alăturat preotul Marin Gheorghe. C. CIMITIRUL. D. ACTIVITATI CULTURALE SI FILANTROPICE IN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Pe plan social si filantropic avem o bogată activitate, întreprinzând vizite cu caracter duhovnicesc, un caz special fiind bolnavii instituționalizați din cadrul azilului de bătrâni din comuna Olteni, județul Teleorman, Din 2005 se desfășoară un proiect filantropic cu Casa de copii orfani din Alexandria. F. DATE CONTACT PAROHIE.[HRAM] ,,Sfânta Cuvioasă Parascheva” [ADRESA] comuna Țigănești, județul Teleorman, cod poștal 147420. [OFICIUL PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.