Parohia „Adormirea Maicii Domnului”-Balaci (Protopopiatul Roșiorii de Vede)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna Balaci este situată în partea de nord-vest a judeţului Teleorman, pe DN 65 A, la o distanţă de 30 de km nord de municipiul Roşiorii de Vede şi 70 km faţă de municipiul Piteşti, și este compusă din trei sate: Balaci - reşedinţa, satul Tecuci la o distanţă de 5 km-vest, pe DJ 703, şi satul Burdeni, localizat la 2 km după ieşirea din Balaci, pe DN 65 A. Pentru prima dată satul de reşedinţă este pomenit într-un document sârbesc din secolul al XIII-lea, în care este menţionat cneazul Balacico. Totuşi bătrânii satului susţin că denumirea aşezării este strâns legată de numele familiei de boieri Bălăceanu. Documentele vremii vin în sprijinul acestei ipoteze. Astfel, într-un act din anul 1387 aflăm că printre căpitanii lui Mircea cel Bătrân se găseşte şi un oarecare Constantin Bălăceanu sau Constantin Balaciu. Două sute de ani mai târziu, mai exact în anul 1583, Radu Voievod vorbeşte într-un hrisov despre paharnicul Badea Bălăceanu, care avea domenii întinse pe aceste meleaguri, începând de la Salcia, toată câmpia pârâului Burdea şi până sub dealurile de la Costeşti. Fiul său, Constantin Aga Bălăceanu, a ridicat biserica din Balaci. În apropierea bisericii se află ruinele curţii boiereşti a familiei Bălăceanu, construită înainte de anul 1690. S-a conservat foarte bine partea de subsol (probabil folosită ca pivniţă boierească), dar şi câţiva stâlpi de susţinere a bolţilor. Se ştie din bătrâni că între biserică şi curtea boierească a existat un pasaj subteran, folosit în cazuri de necesitate. Astăzi nu mai există nici o mărturie în acest sens. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] Construcţia bisericii „Adormirea Maicii Domnului” va fi începută în anul 1684 de Constantin Bălaceanu, mare agă al Ţării Româneşti şi soţia sa Maria, fiica cea mai mare a domnitorului Şerban Cantacuzino. După moartea ctitorului, lucrările vor înceta, fapt constatat şi de Mitropolitul Neofit Cretanul cu prilejul vizitei din anul 1747 . Totuşi se crede că în această perioadă s-a slujit în ea. În anul 1825, marele ban (ce purta acelaşi nume cu strămoşul său) Constantin Bălăceanu, va tencui şi zugrăvi biserica, punându-i şi o [PISANIE] scrisă cu caractere chirilice, în care explică demersurile sale: „Această s(fânt)tă d(u)mnezeiască biserică s-a ziditu dinu temelie de răposatul vel Agă Constantin Bălăceanu, fiul răposatului vel Dvornic Badi Bălăceanu, în zilele Preafericitului Domnu Io Şerban Cantacuzino v(oe)v(o)d, ţinând întru căsătorie pă prea iubita fiică m(ă)rii sale, Domniţa Maria, din leat 7192 av(gust) 5 (=1684). Care biserică , de atunci şi până acum, fiind neterminată, lipsindu-i pisania, am bine cugetat de am terminat-o, am zugrăvit-o, am pus şi pisanie eu Constantin Bălăceanu vel Ban, dimpreună cu fiii mei dumnealor biv-vel Hatman Ştefan Bălăceanu i d(um)nealui vel Comis Iancu Bălăceanu i d(u)mnealui Grigore Bălăceanu, spre veşnică pomenire, în zilele preafericitului Domn Grigore Dimitrie Ghica Voievodu, la leatu 1825 dechemvrie 1.” Alte evenimente legate de biserica din Balaci sau nume de preoţi din secolul XIX nu se cunosc. În 1925 biserica este consolidată, la baza fundaţiilor turnându-se o centura de beton. Planul este dreptunghiular, compartimentat în altar, naos, pronaos şi pridvor. Un iconostas masiv de zid, cu traseu curb, separă altarul de naos. Sistemul de boltire este alcătuit din cupole cu diametre diferite, iar ancadramentele ferestrelor au baghete încrucişate şi deschidere în acoladă plată, ce amintesc de Biserica Doamnei din Bucureşti, ctitoria din 1683 a Doamnei Maria, soţia lui Şerban Cantacuzino. [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Biserica din comuna Balaci, monument istoric, este construită din cărămidă, în formă de navă, cu lungimea de 26,82 m, lăţimea de 5,73 m, înălţimea până în vârful turlei de 21,20 m, grosimea zidurilor 1,25 m şi un număr de 8 ferestre. Sfântul lăcaş are o singură turlă, de formă octogonală, aşezată pe pronaos şi construită din cărămidă. Este acoperită cu tablă, are un pridvor deschis cu 6 coloane, câte trei de-a dreapta şi de-a stânga pridvorului, iar catapeteasma este masivă, din cărămidă, uşor curbată, probabil pentru a putea susţine întreaga construcţie. Decorul arhitectonic este de aceeaşi sorginte: brâul lat, plasat la 1/3 superioară din înălţimea bisericii, împarte faţadele în două registre cu panouri în arc de cerc, delimitate de toruri duble. Registrul decorativ de sub cornişă este alcătuit din arcaturi semicirculare. Zidul plin dintre naos şi pronaos, se descarcă prin intermediul a trei arcade semicirculare pe două coloane de zidărie şi pe doi pilaştri. Accesul la turnul-clopotniţă este asigurat de o scară tăiată în grosimea zidurilor de nord şi de vest ale pronaosului. Turla cu opt laturi şi opt ferestre, are o bază pătrată foarte înaltă.[PICTURA] Din păcate din pictura bisericii se mai păstrează doar câteva scene: portretele ctitorilor, pictura din registrul superior (bolţi) şi catapeteasma de zid. [ANEXE] Biserica deține ca și anexe Clopotniţă, Cancelarie, Praznicar.[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] Icoane-Nașterea cinstitului prooroc Ioan, Soborul Sfinților Îngeri-Mai-marilor Voievozi/ Mihail și Gavriil, Adormirea Preacuratei Fecioare Maria( toate de la 1825) . [ȘIRUL PREOȚILOR] pr. Teodor Tilea, pr. Cornel Ilinca, pr. Mihai-Marius Iordache, pr. George-Damian Zidărescu, pr. Florin-Justinian Petrică, pr. Ştefan-Laurenţiu Popescu. C. CIMITIRUL Parohia deține cimitir. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu sunt date. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Nu sunt date. F. DATE DE CONTACT PAROHIE [HRAM] ,,Adormirea Maicii Domnului”; [ADRESA] Comuna Balaci, jud Teleorman, cod poştal 147005. Nu are telefon și site oficial. BIBLIOGRAFIE: CRISTEA, Stan V., Introducere în istoria culturală a judeţului Teleorman, Ed. Rocriss, 2002, Alexandria; DUICU, Sorin Sebastian, Mărturii de artă și cultură ortodoxă din Episcopia Alexandriei și Teleormanului sec XVII-XX, Ed. Universitaria, Craiova, 2014