Parohia „Nașterea Maicii Domnului ”-Butculești (Protopopiatul Roșiorii de Vede)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Localitatea se află la o distanţă de aproximativ 15 km N-E de municipiul Roşiorii de Vede, pe DJ 612. Din punct de vedere administrativ, aparţine de comuna Săceni. După documentele menţionate în Marele Dicţionarul Geografic-Lahovari, primele case ale comunităţii apar la începutul secolului al XV-lea (1406), în vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. Proprietăţile au fost alese fără o regulă anume, fiecare împrejmuind diferite suprafeţe numite popular „delniţe” sau „dulume”. Numele actual, Butculeşti, este dat de serdarul Marin R. Butculescu (1760-1830), om cu putere politică şi moşii întinse peste sate ca Cioceşti-Mândra, Zâmbreasca sau Segarcea (în Dolj). Căsătorit cu „serdăreasa” Maria (născută Bârleanu) şi având doi fii, Nicolae şi Emanoil, serdarul se pare că a avut un rol însemnat în perioada fanariotă, acela de om de încredere al turcilor ce era însărcinat cu strângerea birurilor impuse de Înalta Poartă. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] Vechiul lăcaş de cult fusese construit din daniile serdarului, probabil din lemn, la 500 de m faţă de actuala biserică. Deşi actualul lăcaş de cult a fost construit în anul 1835, conform documentelor de arhivă, pe vechea pisanie (pierdută azi) se specifica anul 1845. Neconcordanţa provine, probabil, de la faptul că lăcaşului de cult i s-au adus îmbunătăţiri ulterioare sau pentru că sfinţirea s-a făcut 10 ani mai târziu. Primul preot cunoscut cu numele, descoperit în arhivele Primăriei locale din anul 1850, a fost „popa Nicolae zis Culcea”. Probabil că de numele lui se leagă şi ridicarea actualei biserici. Pentru că se ştie că anul morţii serdarului este 1830, se crede că zidirea a fost începută de acesta, dar datorită morţii sale subite ajutorul financiar va fi continuat de către fiul lui, Nicolae, şi soţie, Maria Butculescu, care între timp va definitiva şi o altă ctitorie începută tot de serdar, biserica Sfinţi Împăraţi Constantin şi Elena din Roşiorii de Vede, sfinţită, conform documentelor timpului, în 1835 şi cunoscută până azi sub numele de „Serdăreasa”. Pe peretele de apus sunt reprezentaţi, conform istoricului din inventar, ctitorii Nicu, Marin şi Iordache Butculescu (probabil frate sau nepot). Demn de consemnat este faptul că unul dintre ctitori (probabil Nicolae), are pictată în mâini biserica, cu o singură turlă, cea mare, de pe pronaos. Cum astăzi sfântul lăcaş are două turle, se crede că cea de-a doua a fost ataşată ulterior construcţiei, la reparaţiile din anul 1888, făcute sub conducerea preotului Coman. Probabil tot atunci biserica va fi învelită cu tablă. Conform aceluiaşi inventar, încheiat în anul 1969, nu se cunosc alte reparaţii sau intervenţii asupra bisericii. Din informaţiile parvenite ulterior consemnăm lucrările de subzidire efectuate de preotul Petre Mitrache, în perioada 1996-2000. Tot prin osteneala lui se vor reface şi tencuielile exterioare cu materiale de lucru durabile, cu ajutorul unui donator localnic. În ultimii ani s-a reuşit doar refacerea clopotniţei în întregime. În inventarul amintit mai sus se consemnează faptul că ultima reparaţie a clopotului de 140 de kg s-a făcut în timpul preotului Vasile Trufaş la mănăstirea Plumbuita, costurile ridicându-se la 10.000 lei. [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Biserica din Butculeşti este o construcţie din cărămidă, în formă de navă, având lungimea de 21 m, lăţimea de 5 m, înălţimea de 15 m şi o grosime a zidurilor de 1 m. În timpul zidirii meşterii au avut grijă ca în dreptul uşii să lase ascuns între cărămizi un spaţiu pe care putea culisa uşor un drug de lemn din esenţă tare, drug ce în caz de primejdie putea fi tras pentru a bara intrarea în biserică. Pe peretele opus, uşa era prevăzută cu un alt spaţiu în care intra drugul pentru a nu fi rupt. Bucata de lemn nu poate fi scos în întregime şi cu siguranţă este cea folosită de constructori. Biserica are un număr de 7 ferestre şi două turle, cea mare aşezată în centrul pronaosului, de formă dreptunghiulară şi cu latura de aproximativ 3 m, acoperită cu tablă. Turla cea mică, aşezată pe naos este la jumătatea dimensiunilor celei mari şi are forme identice. Pridvorul este deschis, cu 4 coloane aşezate de-a dreapta şi de-a stânga intrării în pridvor.[PICTURA] Din vechea biserică s-a păstrat catapeteasma care este datată, conform unei inscripţii descoperite pe spatele unei icoane, 1803-Ioan Zugravul. În pronaosul bisericii se păstrează, încadrate în zid, alte patru icoane împărătești la care se poate observa uşor că nu au același autor cu cel ce a pictat catapeteasma. Se crede că provin de la o altă biserică, mult mai veche. Pictorul bisericii nu este cunoscut cu numele, dar după aprecierile specialiștilor pictura ne poate duce cu gândul la stilul celebrului zugrav de biserici Pârvu Mutu. Lângă icoana hramului este așezată o a doua icoană în care este reprezentată scena tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul. Oamenii locului susțin că această icoană este cel de-al doilea hram al bisericii. Nu se cunosc intervenții în timp, păstrându-se în starea originală.[ANEXE] Biserica deține o clopotniță.[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] Biserica nu deține obiecte de valoare. [ȘIRUL PREOȚILOR] popa Nicolae zis Culcea, pr. Coman, pr. Nistor, pr. Botez, pr. Vasile N.Trufaş, pr. Stelian Tănăsescu, pr. Petre Mitrache, pr. Constantin Petrescu. C. CIMITIRUL Parohia deține cimitir. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu sunt date. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] F. DATE DE CONTACT PAROHIE [HRAM] ,,Naşterea Maicii Domnului”; [ADRESA] Sat Butculeşti, comuna Săceni, judeţul Teleorman, cod poştal 147306. Nu are telefon și site oficial. BIBLIOGRAFIE: PORUMBEANU, Argentin St., Roşiorii de Vede-O istorie a oraşului prin monumentele sale, Ed. Aius PrintEd, Craiova, 2006.