Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae și Sfinții Împărați Constantin și Elena”-Crângeni (Protopopiatul Roșiorii de Vede)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna Crîngeni se situează la 33 de km de sud-vestul municipiului Roşiorii de Vede, pe DJ 679, şi din punct de vedere administrativ are în subordine satele Balta Sărată şi Dorobanţu. Prima atestare documentară a satului o găsim la 23 iulie 1512, din vremea domnitorului Neagoe Basarab. Actul confirmă participarea a 12 boieri hotarnici, cu moşii în apropierea satelor Băseşti şi Băcăleşti, la trasarea hotarelor moşiei schitului Comanca, metoc al mănăstirii Cutlumuş de la muntele Athos. În prezent se pot vedea ruinele schitului în apropierea comunei Crîngeni. La acest schit va studia şi Radu Grămăticul, unul dintre diecii Ţării Româneşti, cel care va scrie în 1574 Evangheliarul, document de o valoare inestimabilă pentru Biserică Ortodoxă Română. Se deţin, de asemenea, date despre satul Măniceşti sau Măneşti, atestat în acelaşi act din 1513, care era aşezat între satele Băseşti şi Crîngeni. Satul a dispărut în a doua jumătate a secolului al XVII–lea datorită incursiunilor turceşti. Actuala vatră a satului s-a format în depresiunea pârâului Călmăţuiu, pârâu ce străbate mijloc satul. Prin Legea rurală din 1864, comunitatea îşi defineşte punctele cardinale. Prin împroprietărirea din 1921, vechii vetre i se adaugă părţi noi. Tot atunci în N-V satului ia fiinţă o nouă vatră pe firul pârâului sub denumirea de Stejarul. Componenţa socială este formată din români şi dintr-o comunitate de bulgari şi sârbi, proveniţi pe aceste locuri după Războiul ruso-turc din 1812. Între 1832 şi 1838 aflăm în catagrafiile timpului în plasa Şerbăneşti-Olt satul Adunaţii Olt-Crângeni, aşezat la Balta Lungă sau Balta Dolce, pe moşia sfintei Mitropolii cu 25 de locuitori. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] Pe locul actualei biserici, a existat biserica de lemn de stejar, învelită cu coceni, ce avea hramul Adormirea Maicii Preciste. Biserica parohiei Crângeni este construită între anii 1863-1865 de obştea credincioşilor, care, deşi erau puţini la număr în acel timp, şi-au dorit o casă a lui Dumnezeu în comunitate.Conform Anuarului Administraţiei Casei Bisericii în anul 1909, se ridică şi o casă parohială, tot prin grija credincioşilor. De la început biserica a avut hramul „Sfântul Nicolae”. Este construită din cărămidă, zidită cu var stins, fără fundaţie de beton. Sfântul lăcaş are formă de cruce, cu o singură turlă cu patru laturi, aşezată pe pronaos. Conform arhitecturii vremii, biserica nu a fost prevăzută iniţial cu un pridvor. Prima renovare are loc în anul 1888 când preotul Ioan Stănculescu schimbă acoperişul de şiţă cu tablă galvanizată şi schimbă catapeteasma. Din arhiva parohiei se deţin date că o nouă schimbare a acoperişului se va face 20 de ani mai târziu, în 1908. În anul 1935 biserica are parte de o nouă reparaţie capitală prin grija preotului Ioan M. Zoescu. În interior se scoate pardoseala din lespezi de piatră calcaroasă şi se înlocuieşte cu mozaic. De asemenea se construieşte un cafas pentru cor. Fundaţia fiind din cărămidă şi având igrasie, este tencuită şi reparată atât la exterior cât şi la interior. Se pun jgheaburi şi burlane noi. În anul 1958 se face o nouă reparaţie la exterior a fundaţiei, ocazie cu care se toarnă împrejurul zidului o bordură protectoare de beton. În anul 1970 iar la exterior se leagă cu o centura metalică, pentru susţinere. Costurile se ridică la 32.000 lei, bani proveniţi din contribuţia credincioşilor. În anul 1998 se încep lucrările pentru o nouă reparaţie interioară şi exterioară a bisericii, finalizându-se în anul 2000. Bisericii i se ataşează un pridvor închis. Cheltuielile sunt suportate de enoriaşii parohiei, sub îngrijirea preotului paroh Ion Belibou şi a preotului Costel-Cristian Netu. În anul 2001 biserica primeşte al doilea hram, al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi maica sa Elena, iar în anul 2007, din donaţii, pardoseala bisericii va fi îmbrăcată cu parchet pluristratificat. [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Biserica din Crîngeni este construită din cărămidă, în formă de cruce, având lungimea de 20 m, lăţimea 6 m (11,50 m în dreptul absidelor), iar înălţimea până în vârful turlei de 26 m. Zidurile au o grosime de 0,75 m, iar ferestrele sunt în număr de 7. Sfântul lăcaş are o singură turlă aşezată deasupra pronaosului, cu patru laturi, îmbrăcată cu tablă în solzi. Pridvorul, închis, este ataşat ulterior şi pictat în ultimii ani.[PICTURA] Cu ocazia primei renovări se reface şi pictura de către un meşter al cărui nume s-a pierdut în timp. Noua catapeteasmă din lemn este înzestrată cu icoane pe lemn îmbrăcate cu pânză gipsată, capetele sfinţilor fiind împodobite cu aureole din metal aurit. În anul 1935 pictura este spălată, iar în unele locuri, unde tencuiala era deteriorată, a fost refăcută. Pe zidul exterior sunt pictate icoana hramului, Sfântul Ierarh Nicolae, iar de-a dreapta şi de-a stânga icoanele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. În anul 1970 se reface pictura de către pictor Virginia Videa.[ANEXE] Biserica deține o clopotniță.[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] Biserica nu deține obiecte de valoare. [ȘIRUL PREOȚILOR]: pr. Tudor, pr. Stan Popescu, pr. Radu, pr. Ioan Stanculescu, pr. Ioan M. Zoiescu, pr. Alexandru Zoiescu, pr Ion Belibou, pr. Costel Netu. C. CIMITIRUL Parohia nu deține cimitir. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu sunt date. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] F. DATE DE CONTACT PAROHIE [HRAM] ,,Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”; [ADRESA] Comuna Crîngeni, județul. Teleorman, cod poştal 147095. Nu are telefon și site oficial. BIBLIOGRAFIE: Documente privind istoria României-veacul XVI-Ţara Românească, vol. I, 1501-1525, actul 79, Ed. Academiei R.S.R, 1951