Parohia „Sfânta Cuvioasă Parascheva” – Moșteni (Protopopiatul Videle)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII/CARTIERULUI2 D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna Moşteni se află situată în partea de nord-est a judeţului Teleorman, de o parte şi de alta a pârăului Câlniştea străbătută în partea de est de şoseaua Giurgiu – Piteşti. Referitor la perioada în care a luat fiinţă satul, sunt mai multe versiuni. Cea mai verosimilă afirmaţie pare a fi a bătrânului Vasile Cezar, care ani de-a rândul a deţinut funcţia de notar al comunei. Din datele lăsate de acesta se afirmă cu exactitate că satul a luat fiinţă în anul 1812. Bântuind ciuma lui Caragea oamenii erau nevoiţi să fugă dintr-un sat în altul deoarece această boală multă vreme a făcut ravagii. Doar trei familii au scăpat şi au venit de s-au aşezat pe locul unde se găsește actualmente satul Flămânda. Și-au făcut bordeie şi şi-au adus şi alte rude din satele vecine, mărind satul. În anul 1816 satul a fost bântuit de o secetă puternică care a dus la distrugerea recoltei şi înfometarea locuitorilor. Din timpul acestei cumplite secete se spune că satului i s-a dat numele de Flămănda. Toate cele trei familii care au venit din Frăsinet, precum şi rudele lor, s-au aşezat pe partea stângă a pârâului. Ei se ocupau cu păstoritul, agricultura, apicultura şi deţineau pământ arabil. Având pământ, bătrânii afirmă că ţărani din Flămânda au fost moşneni. De aici şi numele de Moşteanca. Denumirea de Moşteni a fost oficială în anul 1966. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Satul a avut la început o biserică proprie din bârne, care a ars, rămânând decât locul sfântului altar, care se poate vedea şi azi în curtea bisericii în partea de răsărit. Nu se ştie când şi de cine a fost construită. Actuala biserică, a fost începută de un cioban bogat cu numele de Goga Gheorghe, care trecea prin Flămânda în mod regulat cu turmele spre baltă. Când a aflat că flămânzenilor le-a ars biserica, el şi soția lui şi-au vândut din turmă şi cu banii obţinuţi au început zidirea acestei biserici, cu intenţia de a o termina singuri, în amintirea singurului lor copil mort de curând. Se spune că au ajuns numai până la acoperiş, de unde enoriaşii i-au venit în ajutor, cu contribuţia fiecăruia după putere printre ei găsindu-se nume ca Coşoi, Raită şi Baron. Construcţia bisericii a început în anul 1866 şi a fost definitivata în anul 1868, iar la 26 octombrie 1869 a fost sfinţită şi s-a dat serviciului divin. [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Biserica este în formă de cruce, construită din cărămidă cu ziduri groase de 85 cm, având lungimea de 24 m, lăţimea de 10 m şi înălțimea de 21 m, cu o turlă aşezată pe pronaos şi două turle pe marginea pridvorului. În anul 1912, se efectuează reparaţii la biserică şi intervenții la pictură, în anul 1940 a fost spălată pictura, în 1942 a fost reparata turla, iar în anul 1960-1961 s-a făcut consolidarea temeliei şi a zidurilor prin contribuţia enoriaşilor. Începând cu anul 2000 biserica intră în ample reparaţii interioare şi exterioare printre care: repararea şi modificarea acoperişului, înlocuirea tablei de pe biserică, înlocuirea geamurilor vechi uzate cu geamuri termopan, s-a tencuit din nou toată biserica, s-a ridicat un gard de beton în faţa bisericii, s-au montat două turle pe partea finală a pronaosului, s-a dotat biserica cu centrală termică. Catapeteasma veche din scândură s-a înlocuit cu o catapeteasmă din lemn de stejar sculptat, s-au pictat icoanele din catapeteasmă, s-a retuşat pictura si s-a refăcut toată instalaţia electrică. La data de 25 octombrie 2009, la 140 de ani de la prima sfinţire ( 26 oct. 1869), biserica a fost resfinţită de către Preasfinţitul Părinte Episcop Galaction al Alexandriei şi Teleormanului. [PICTURA] veche nu mai există, fiind înlocuită în anii 1972 cu pictură nouă, în tehnică fresco, executată de pictorul Andrei Răileanu. Cheltuielile au fost suportate de Arhiepiscopia Bucureștilor şi cu contribuţia enoriaşilor. Între ani 1997-1998 s-a spălat pictura de către pictorul Ion Achițenie [ANEXE] Clopotniţa, detaşată de biserică, este construită în anul 1999, din zid şi învelită cu tablă. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Parohia nu deține obiecte cu valoare de patrimoniu. [ŞIRUL PREOŢILOR] Dumitru Radu, Stoica Marin, Albu Steroiu, Ion Voiculeţ, Raită Marin, Nicolae Stănescu, Kir Romanciuc, Victor Marinescu, Timie Gheorghe, Lepădatu Alexandru, în prezent Irimia Constantin şi Țintea Adrian Ionuţ. C. CIMITIRUL. Parohia nu deține cimitir. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” [ADRESA] str. Sf. Cuv. Parascheva nr. 650, com. Moșteni, jud. Teleorman, cod poștal 147210 [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.