Parohia „Sfinții Arhanghel Mihail și Gavriil” – Schela (Protopopiatul Videle)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII/CARTIERULUI2 D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Biserica parohiala cu hramul „Sfinții Arhanghel Mihail și Gavriil” este așezată în mijlocul satului Schela, comuna Trivalea-Moșteni, județul Teleorman, pe șoseaua comunală, la o depărtare de 1500 m spre vest de șoseaua națională Alexandria-Pitești, pe albia râului Teleorman. În trecut parohia Schela a purtat denumirea de parohia Deparați-Hârlești, până în 1965. Această denumire se explica astfel: primele așezări ale satului Deparați au o vechime îndepărtată, căci în lista satelor din Țara Românească, făcută în anul 1741 în timpul domnitorului C. Mavrocordat, aceasta așezare se găsește înscrisă purtând numele de Scoborăști, denumire luata după felul așezărilor care se făcuseră la poalele dealului luncii pârâului Teleorman, astfel că trecerea trebuia să se facă prin urcuș și scoborâș. Despre denumirea de Deparați, se povestește din bătrâni că s-ar fi luat încă din anul 1700, prin împrejurarea că la hotărnicirea moșiei, boierul de atunci ce stabilea hotarele proprietății sale, obișnuia să tagă de păr hotarnici țărani, ca gest de măgulire, zicându-le: „Hotarul de păr-at.” Se spune că au existat în aceasta privință și acte de hotărnicie, care au fost distruse în timpul războiului din anii 1916-1918, în care se găsea scris „Hotarul Deparat”, adică hotarul unde se smulsese cuiva câteva fire de păr din cap, explicație dată de profesorul C. Disescu. Satul Hârlești este cu mult mai nou decât satul Deparați, primele așezări fiind mai spre nord, în împrejurimile bisericii vechi, zidită în anul 1838 de proprietarul moșiei din acel timp, Mantu Călugărul și soția sa Ioana. Într-un târziu, vatra satului de atunci a fost strămutată de prințul Caragheorghevici (Karagheorghevici), ce avea ca proprietate moșia Hârlești, pe vatra de azi, contopindu-se cu timpul cu satul Deparați. Denumirea de Hârlești se spune că este o derivație de la cuvântul „hâr” și că s-ar datora unei mori așezate în punctul numit „Cotul Morii”, pe râul Teleorman, care funcționa cu pietre de moară, cu toate piesele din lemn și care atunci când era pusă în funcțiune producea un zgomot – hârâit- cum îi ziceau localnicii și cei din împrejurimi care veneau la moară: ,„Hai la hâr!”. Astfel se explica denumirea fostei comuni Deparați- Hârlești. Denumirea comunei Schela provine de la schela de petrol, care a luat ființă în această regiune, forându-se și dându-se în exploatare sonde de petrol și gaze. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Până la construcția actualei biserici parohiale au fost încă două biserici: una așezată în mijlocul satului Deparați, ctitoria pitarului Sandu Depărățeanu zis Căpățână, proprietarul moșiei Deparați, construită din zid în anul 1824, căreia i s-a ridicat Sfântul Antimis în anul 1935 și alta așezată la extremitatea de nord a satului Hârlești în mijlocul cimitirului, ctitoria lui Mantu Călugăru și a soției sale Ioana, foștii proprietari ai moșiei Hârlești. A fost construita tot din zid in anul 1838 și tot în anul 1935 i s-a ridicat Sfântul Antimis. Actuala biserică parohială a început a se construi în anul 1909 de către Mihail Gh. Trandafirescu şi soţia sa Maria, proprietarii moşiei, cu cheltuiala lor, după planurile inginerului arhitect Remus Iliescu. În anul 1912, murind Mihail şi Maria Trandafirescu, lucrările au fost continuate de moştenitorii lor, Ştefan şi Nicolae Trandafirescu şi de fiica lor Eugenia cu soţul său Leon Stătescu. S-a lucrat intens până în anul 1916 când lucrările au fost întrerupte din cauza izbucnirii primului război mondial. În anul 1930, Eugenia şi soţul său Leon Stătescu au donat sfântul locaş Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor care, primind donaţia, a declarat pe fericiţii fondatori Mihail şi Maria Trandafirescu, Ştefan şi Nicolae Trandafirescu, precum şi pe cei în viaţă, Eugenia şi Leon Stătescu, ca ctitori, spre a fi pomeniţi în veci în sfintele rugăciuni. După donaţie s-au continuat lucrările până la terminarea bisericii cu sprijinul D-lor Eugenia şi Leon Stătescu, Constantin A Vetra, Ioviţă Burcescu, întregul consiliu parohial, precum şi a întregii obşti a creştinilor din parohia Deparaţi-Hârleşti şi mai ales cu osteneala şi străduința cucernicului preot Alexandru D. Săndulescu, decedat în anul 1951. Biserica a fost terminată complet în anul 1935 când a fost sfinţită în ziua de 8 noiembrie de către Prea Fericitul Patriarh D.D. Dr. Miron Cristea. [PISANIA] este scrisă pe piatră de marmură şi fixată deasupra uşi de la intrare: „ Zidindu-se din temelie acest Sfânt lăcaș cu hramul Sfinții Arhanghel Mihail și Gavriil de către fericiții întru pomenire, Mihail și Maria Trandafirescu cu a lor singură cheltuială. Venind războiul cel mare, 1916-1919 lucrările au fost întrerupte. După război s-au continuat lucrările de către urmașii mai sus pomeniților și anume: Ștefan și Nicolae, fiii lor și de către fiica lor, Eugenia și soțul său, Leon Stătescu. În anul 1930, luna iunie, ziua 8, Eugenia și Leon Stătescu au donat acest sfânt lăcaș Sfintei Patriarhii, iar în anul 1935 terminându-se definitiv cu ajutorul obștesc s-a sfințit în ziua de 8 noiembrie 1935 în zilele Prea Fericitului Patriarh D. D. Dr. Miron I. Cristea.” [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Biserica este făcută din cărămidă în stil bizantin, în formă de cruce. Are trei turle: două mai mici în faţă şi una mare în spate. Pridvorul este deschis, sprijinindu-se cu stâlpi de zid. Altarul este despărţit de naos printr-o catapeteasmă făcută din lemn şi sculptată de sculptorul Anghel Dima din Bucureşti. Icoanele sunt mobile, fixate în cadrul catapetesmei. Pardoseala bisericii este făcută din ciment cu mozaic. Din anul sfinţirii şi până în anul 2000 nu i s-au făcut nici un fel de reparaţii capitale, acum restaurându-se pictura interioară şi efectuându-se reparaţii exterioare. [PICTURA] Biserica este pictată în ulei de pictorii Gheorghiu şi Ioanid din Bucureşti. Până în anul 1916 s-a pictat bolta de sus, turla mare, Pantocratorul până la jumătate, iar restul s-a terminat între anii 1932-1935. Textele şi inscripţiile sunt scrise în latină. [ANEXE] Nu are. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Biserica nu deține obiecte cu valoare de patrimoniu. [ŞIRUL PREOŢILOR] De la înfiinţarea acestei biserici şi până azi au funcţionat ca preoţi: Alexandru D. Stănculescu (până în 1951), Vasile I. Troşan (1951-1998) şi Constantin A. Nicolae (1998- până în prezent). C. CIMITIRUL. Parohia deţine doua cimitire, unul în vatra satului și altul în extremitatea de nord a ei. În cimitirul din vatra satului este înmormântat poetul și dramaturgul Alexandru Depărățeanu (n. 25 februarie 1835, Deparați – d. 11 ianuarie 1865, București). În anul 1966, pe terenul fost curtea a bisericii, luat în administrare de către organele locale, s-a ridicat de către enoriaşii satului un monument în cinstea eroilor morţi pentru apărarea patriei. Acesta este construit din cărămidă, având forma de piramidă, iar deasupra este aşezat un vultur. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Sfinții Arhanghel Mihail și Gavriil” [ADRESA] str. Alexandru Depărățeanu, nr.98, sat Deparați, comuna Trivalea-Moșteni, județul Teleorman,cod poștal 147412 [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.