Parohia „Sfântul Apostol Andrei” – Vătași (Protopopiatul Videle)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII/CARTIERULUI2 D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Localitatea Vătași cuprinde satele Preajba, Vătaşi, Banov și Tăvârlău, situate în comuna Poeni. Drumul de acces în localitate este drumul comunal 82, Poeni - Vătași - Banov, cu ieşire în judeţul Dâmboviţa, satul Şelaru. Venind pe drumul comunal 82, dinspre Poeni, pe drumul pe care se pare că a trecut și Tudor Vladimirescu cu pandurii săi în drumul spre Bucureşti, pătrunzi în satul Preajba, aflat pe malul drept al Dâmbovnicului, mărginit la est de pădurea Drăghineasca. Bătrânii spun că era un loc de refugiu în cazul năvălirilor și că şi acum se găseşte aici puţul în care fetele îşi aruncau salbele sau se aruncau ele însele spre a nu fi batjocorite. Trecând pe malul stâng al Dâmbovnicului se ajunge la Vătaşi. Luând-o la stânga spre nord-vest, se ajunge la Banov, care este şi el mărginit de o pădure, pădurea Galbena, nume pe care şi-l are probabil de la culoarea pe care pădurea o capătă în anotimpul culorilor. Urmând drumul pietruit, drum de ţară, spre nord, ajungem la Ţăvârlău, sat cu o mână de case, dar cu cea mai veche istorie. Documentele istorice existente la Academia Română, Arhivele Statului Bucureşti, Arhivele Statului filialele Teleorman şi Giurgiu, atestă existenţa aşezărilor omeneşti în acest teritoriu începând cu secolul al XVI-lea. Având în vedere că prima menţiune a judeţului şi implicit a zonei este făcută într-un document emis de Vlad Dracul, prin care a întărit Mănăstirii Glavacioc, aflată la 10 kilometri de comuna Poeni, o serie de moşii aflate în zonă și că zona Poeni o regăsim printre moşiile mănăstirii Glavacioc, ceva mai târziu, în 1708, 1761, 1842, 1855, mai mult ca sigur teritoriul descris are o vechime mult mai mare. Un argument în plus în sprijinul acestei idei îl aduce faptul că într-unul din aceste documente emise de Vlad Dracul, se vorbește de Vătaf ca așezare și aceasta poate fi Vătașii de astăzi. După 1500, o serie de documente emise de domnitorii Neagoe Basarab, Radu Paisie, Mihnea Voievod, Mihai Viteazul, Alexandru Iliaş, Matei Basarab fac referire la aceasta zona și la locuitorii ei: Oprea, postelnic din Preajva, Stan Marşu, logofăt din Cătunu, Mircea Spătar din Preajba, Paraschiva, logofăt din satul Poeni și Butești etc. Documentele amintite sunt acte de proprietate şi se referă la vânzări, cumpărări de pământ, bunuri şi alte danii, întăriri domneşti asupra unor sate și moşii. Din notiţele învăţătorului Savu Ene(scu) şi informaţiile culese de la bătrânii satului se poate creiona un scurt istoric al începuturile vieţuirii în această zonă. Împrăştiaţi pe moşia lui Ioniţă Prejbeanu, care se întindea de la râul Glavacioc, trăiau mai multe familii de clăcaşi. Acestea se ocupau cu păstoritul, aveau turme de oi, cirezi de vite, boi şi vaci. Nu lipsea nici albinăritul, practicat în trunchiurile scobite ale copacilor. Agricultură făceau doar atât cât le era necesară pentru asigurarea hranei, mămăliga fiind din mei sau porumb. Cultivau şi foarte puţin grâu. Măcinau la râșniţa pe care fiecare familie o avea în căruţă. Căruţa era cu totul numai din lemn, ca şi plugul și alte unelte agricole. Arau unde găseau o poiană mai bună şi dădeau proprietarului zeciuiala din produse. Cam în această situație i-a găsit anul 1864 când „au fost dați la linie” de reformele lui Cuza, întemeindu-se astfel satul Preajba. Despre satul Vătași, bătrânii satului povestesc că a fost înființat, ca și Banovul, tot pe moșia lui Ioniță Prejbeanu. Aceste sate au pomenit o singură biserică și un singur cimitir în care şi-au îngropat moşii și strămoşii. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Biserica e cea care a ţinut cumpăna dreptăţii ani în şir, locul în care oamenii au găsit orientare pentru separarea binelui de rău, au găsit alinare sufletească în momentele de cumpănă. Conducerea spirituală și religioasă a fost îndeplinită de preoţii: Popa Constantin, Popa Roşu, Popa Vaţa, Popa Ioan Bulăceanu, Popa Gheorghe Minculescu și Popa Aurel Popescu. Ei slujeau într-o bisericuţă din bârne, construită pe locul special destinat în satul Vătași, se spune că pe locul actualului cimitir. Bisericuţa construită din bârne a ars în 1923 şi locuitorii au rămas fără lăcaş sfânt de închinăciune, până în 1925, când un comitet compus din săteni fruntaşi, fără preot, au început construcţia unui local nou de biserică. Cu mari sforţări, Lambu Miulescu şi-a pus pământul drept gaj la Banca Populară, şi cu îndârjită unire, reuşesc să-l zidească și să-l acopere până în 1934, când Sfânta Patriarhie înalţă filiala Vătași la rang de parohie și numeşte ca preot pe Aurel Popescu. Tânăr, idealist şi dornic de a-şi îndeplini misiunea pentru care se pregătise, începe, susţinut de săteni, campania desăvârşirii construcţiei noului locaş, care se termină și se sfinţeşte în 1940. [PISANIE] Nu are. [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Biserica este construită din cărămidă, grosimea zidurilor fiind de circa 50 cm. Are formă de corabie, cu o lungime de 14 m, lăţime de 10 m, înălţime de 6 m până la acoperiş și 6 m turla. Are o turlă mare și două mici, cu 4 ferestre la pridvor și 7 ferestre laterale. Pridvorul este închis. [ANEXE] În curtea bisericii se găsesc clopotniţa şi cancelaria parohială. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Biserica nu deține obiecte cu valoare de patrimoniu. [ŞIRUL PREOŢILOR] Informaţiile în legătură cu slujitorii spirituali ai acestor meleaguri sunt incerte. În însemnările sale, de pe la 1940, învăţătorul Savu Ene(scu) îi menţiona pe Popa Constantin, Popa Roşu, Popa Vaţa, Popa Ioan Bulăceanu, Popa Gheorghe Minculescu, pe care de altfel i-am și menţionat anterior și care sunt pomeniţi și de bătrânii satului. În biserica nouă au slujit preoţii Aurel Popescu (între anii 1934 şi 1981), Isailă Marian (din 1982 - până în prezent) și Dincă Mădălin (din 2012 până în prezent). C. CIMITIRUL. Parohia nu deține cimitir. În centrul localității este ridicat un monument în cinstea eroilor care s-au jertfit în cele două războaie mondiale D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Sfântul Apostol Andrei” [ADRESA] sat Vătași, Comuna Poeni, județul Teleorman, cod poștal 147277 [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.