Parohia „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” – Baldovinești (Protopopiatul Videle)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII/CARTIERULUI2 D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Parohia Baldovineşti este situată în Comuna Ciolăneşti, pe şoseaua judeţeană Siliştea-Gumeşti – Ciolăneşti. Denumirea și-o trage de la vechea Mănăstire Baldovineşti, care se află la 100 de metri de sat, fiind în ruină. Mănăstirea Baldovineşti, din spusele bătrânilor, a fost zidită de un cioban pe nume Bucur, cu scopul de a înfiinţa aici o cetate, dar, din lipsă de apă, după zidirea bisericii, ciobanul a zidit cetatea pe locul unde se află acum orașul Bucureşti. Dar documentele unor istorici contrazic această ipoteză. Domnul Profesor Argentin Porumbeanu spune, citând numeroşi mari istorici, începând cu istoricul şi cercetătorul August Treboniu Laurian, că mănăstirea a fost zidită pe la 1410 de Baldovin, un om de încredere al lui Mircea cel Bătrân, care avea în faţa mănăstirii un conac (casă mare). Acest logofăt Baldovin este găsit în documentele Ungro-Vlahiei ca făcând parte din divanul domnesc de la Curtea de Argeş, la 1415. După ce sultanul Baiazid Ilderim Fulgerul alungă din Bulgaria pe mulţi la nord de Dunăre şi aici la Mănăstirea lui Baldovin vin refugiaţi. Pe la anul 1934, Ioan N Staicu, învăţător, în lucrarea Aşezările Teleormanului menționează şi Mănăstirea Baldovineşti, aflată în ruină. Doamna Ecaterina Ţânţăreanu (fost director al Muzeului Județean Teleorman) consideră mai realistă ipoteza potrivit căreia aici a existat o curte boierească, al cărui paraclis a fost biserica ruinată, plasarea edificării lui fiind la cumpăna dintre secolul al XVII-lea și cel de-al XVIII-lea, adică în jurul anului 1700. Satul Baldovinești, care este atestat pentru prima oara la jumătatea sec. al XVII-lea, în timpul domniei lui Constantin Șerban (1654-1658) și este oferit drept danie de domnitorul Șerban Cantacuzino (1678-1688) mănăstirii Comana. După Războiul de Independenţă de la 1877 şi primul război mondial de la 1918, odată cu împroprietărirea acestor localnici, satul se măreşte, venind aici şi locuitori din Tătărăşti şi Siliștea-Gumești, nevoiţi să rămână lângă terenurile cu care au fost împroprietăriţi. Pe la 1918-1920 satul avea 525 de suflete, iar în perioada 1965-1969 odată cu colectivizarea agricolă sătenii s-au mutat la vale pentru a beneficia de reţeaua de curent electric. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Biserica Parohială a fost zidită în anul 1941 (până la această dată sătenii mergeau la biserica din comuna Ciolănești). Biserica a fost ridicată de o echipă de 4 zidari şi un şef din Tătărăşti, iar cărămida necesară a fost făcută de 5 oameni din sat. Planul arhitectural a fost făcut de un grec din Bucureşti. Numele zidarilor şi al arhitectului nu se mai cunosc. Nu se ştie data când a fost sfinţită şi nici numele Arhiereului, nu are pisanie. A fost tencuită în două rânduri: 1943 şi 1977. Între anii 2004-2007 s-au făcut reparaţii interioare şi exterioare, a fost împrejmuită cu gard, a fost înlocuit clopotul vechi cu altul din donaţie. [PISANIA] Nu are. [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Este construită din cărămidă, având o lungime de 22 m și 9 m lăţime, cu tot cu abside, [PICTURA] Odată cu reparațiile din anii 2004-2007 s-a și pictat biserica [ANEXE] Nu are. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Biserica nu deține obiecte cu valoare de patrimoniu. [ŞIRUL PREOŢILOR] Preoţii care au slujit în această biserică în perioada 1941-1996 au fost: părintele Stoica, părintele Caisin din Basarabia (timp de 20 de ani), iar în perioada când biserica a devenit filie, au slujit preoţii: Diaconu Constantin, Goleşteanu Lică, Dobrin Gheorghe. Între anii 1996-1998, au slujit preoții: Dobrescu Valentin, Moise Petre, Ciobanu Cristian, Olteanu Paul. Din februarie 2002, când biserica a redevenit parohie şi până în prezent, preot este Cucu Daniel. C. CIMITIRUL. Parohia are un cimitir, cu o suprafaţă de 5000 mp, însă nu există date cu privire la istoric și nu sunt înmormântate aici personalități bisericești sau laice. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Ocazional, de 2 ori pe an, de Crăciun şi Paşte ,după ce se fac repetiţii cu copiii, se susţin colinde după Sfânta Liturghie. F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” [ADRESA] sat Baldovineşti, comuna Ciolăneşti, județul Teleorman, cod poştal 147076 [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial. BIBLIOGRAFIE: Porumbeanu, Prof. Argentin St., „Ruinele bisericii Mănăstirii Baldovineşti”, în Biserica Ortodoxă, nr. aniversar/2011, an XII, pp. 131-136; Ţânţăreanu, Ecaterina, „Despre ruinele bisericii din Baldovineşti, comuna Ciolăneşti”, în Biserica Ortodoxă, nr.1/2005, an VII, pp. 224-230, Idem, „Despre ruinele bisericii din Baldovinești, comuna Ciolănești, județul Teleorman”, în Biserica Ortodoxă, nr.1/2013, an XV, pp. 169-176