Parohia „Adormirea Maicii Domnului” – Botoroaga (Protopopiatul Videle)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII/CARTIERULUI2 D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Satul Botoroaga, unul din cele cinci sate ale comunei Botoroaga, judeţul Teleorman, este aşezată pe râul Câlniştea, la întâlnirea câmpiilor Găvanu-Burdea, Burnazului şi Vlăsiei, în fostul judeţ Vlaşca. Localitatea este aşezată la 34 km de Alexandria, la 68 km de Bucureşti, 16 km de Videle şi 45 km de Giurgiu pe şoseaua judeţeană Videle- Drăgăneşti Vlaşca- Giurgiu (D.J. 503) care se intersectează la Drăgăneşti Vlaşca cu drumul European (D.E. 70) Bucureşti - Alexandria – Craiova – Timişoara. Prin localitate trece şi calea ferată Bucureşti – Videle – Giurgiu. Clima este temperat continentală, ploi în averse, de obicei rare, ierni geroase şi veri caniculare, cu temperaturi extreme. Localitatea a purtat în timp numele de Iaroslăveşti (denumire a satului de provenienţă a primilor locuitori), Târnava de Sus (până pe la 1830), apoi Botoroaga şi I. G. Duca (1934-1948). În 1519 Neagoe Basarab Vodă dă poruncă domnească într-o cauză privind un conflict pentru o moşie (Glavacioc), dând dreptate satului Colfeşti contra celor din Iaroslăveşti. La 23 aprilie 1527 Radu de la Afumaţi voievodul Ţării Româneşti întăreşte stăpânirea lui Albu, Manciu şi Stan peste părţi de moşie la Trestenic, Tămăşeşti, Blăjeşti şi Târnava. Acestea ar fi primele menţiuni documentare ale localităţii. În slavonă Târnava înseamnă teren păduros, porumbari, iar Botoroaga, teren păduros cu buturugi. Satul este evident foarte vechi şi după conformaţia şi inegalitatea locurilor de casă ca şi sistemul nealiniat al uliţelor. La închegarea satului Botoroaga au participat locuitori din mai multe sate, mai ales din Drăgăneşti. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] În 1707 Constantin Brâncoveanu donează Mănăstirii Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti moşia Târnava de Sus şi o închină Sfântului Mormânt, astfel că de trebuinţele religioase ale locuitorilor satului se îngrijesc călugării de la Sf. Gheorghe Nou şi cei de la Ierusalim. Înaintea actualei biserici, pe acelaşi loc, a existat o biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, poate cea din evidenţele anului 1830. În curtea bisericii actuale există o cruce care însemnează locul unde a fost altarul vechii biserici. În 1830 s-a zidit o biserică la care slujeau doi preoţi şi trei dascăli, parohia fiind constituită din Târnava de Sus, Târnava de Jos, Comoara şi Tunari. Catagrafia judeţului Vlaşca din 1833-1838 atestă existenţa unei biserici deservită de doi preoţi: popa Costea sin popa Ivan şi popa Radu sin Anton care s-a călugărit la mănăstirea Cernica. Actuala biserică s-a zidit în anul 1857 de către egumenul Kiril de la Ierusalim, cu ajutorul locuitorilor şi la îndemnul preotului Gheorghe. [PISANIA]: „Această sfântă biserică s-a zidit din temelie în anul 1857 de către Kiril egumen de la Ierusalim cu ajutorul locuitorilor şi stăruința preotului Gheorghe. Iar în anul 1904 s-a reparat din nou. În 1914 s-a pictat din nou cu ajutorul locuitorilor şi stăruinţa preotului Ion Anculescu şi în anul 1946 s-a făcut subzidire fiind preot Bucur Ionescu. În anul 1980 s-a pictat din nou cu frescă de către pictorul Stan Ion din Rădoieşti Teleorman cu stăruinţa preotului Petre Mustăreaţă şi ajutorul locuitorilor satului Botoroaga Teleorman, ostenitori la această lucrare a fost consiliul parohial astfel: Pr. Petre Mustăreaţă - preot paroh, Ion Micu- consilier, Pălălău Gheorghe- epitrop, Marin I Terpezan – consilier, Radu Păunache – consilier, Cleantă Toma- consilier, Valerică St Toma – electrician, Ion Tîrnoveanu- consilier, Voicu Ghe Pălici- consilier, Păun Constantin- consilier.” A doua pisanie, în interior: „În 1998 s-a refăcut tencuiala exterioară a bisericii cu praf de marmură; în 1999 s-a renovat pictura de către pictorul Pascu Voicu din Alexandria. Lucrările s-au susţinut din donaţiile enoriaşilor. Au mai depus stăruinţă consilierii: Mărgărit Stanemir, Ion Mulţescu, Dumitru Şerban, Stan Buciu, Gheorghe Delcea, Stelea Terpezan, Păun Şerban, Stelea Răcaru, Ion Pălălău, sub îndrumarea preotului paroh Lupescu Aurel, în timpul păstoriei Prea Sfinţitului Galaction Episcopul Alexandriei şi Teleormanului.” [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Biserica este construită din cărămidă sub formă de cruce. Are o lungime de 22 m, lăţimea 9 m, înălțimea 12 m, grosimea zidurilor aproape 1 m, fiind prevăzută cu 12 ferestre și o turlă pe pronaos. Din 1940 are o subzidire din beton de 1,5 m adâncime, este acoperită cu tablă, pridvorul este închis, catapeteasma din lemn, cu icoane mobile. În 1959 s-a înlocuit pridvorul de scândură cu unul din cărămidă. În 1998 s-au făcut reparaţii exterioare la acoperiş, adăugându-se streşini, şi s-a refăcut tencuiala cu praf de marmură. [PICTURA] În anul 1914 pictura iniţială a fost înlocuită cu pictura în ulei de un zugrav necunoscut. În 1959 s-a spălat pictura. În 1981 a fost pictată din nou în frescă de către Ion Stan din Rădoieşti. În 1999 s-a spălat pictura şi s-a recondiţionat cu tempera. [ANEXE] Clopotniţa, formează un corp comun cu un agheasmatar, o capelă mortuară şi o cancelarie parohială, fiind donaţia familiei Floarea Dumitru, Angela şi Elena Maria, din 2007. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Biserica deţine cărţi vechi: Triodul (1812), Cazanii (1898), Penticostarul (1912), Sobornicariu (1914), Sfânta şi dumnezeiasca Evanghelie (1923), Apostol (1940). [ŞIRUL PREOŢILOR] Prima atestare documentară despre un preot o găsim la 23 martie 1710, când popa Tudosie din Târnava de Sus trebuia să restituie nişte bani lui Radu Căpitanul, pentru o moşie rău vândută. Într-un document din 2 aprilie 1803 se spune: „Grămăticul Dimitrie sin Marin din sud Vlaşca, sat Târnava, hramul Adormirea Maicii Domnului,s-au hirotonisit diaconi de prea Sfinţia Sa părintele Tebaidos Meletie în biserica din Zlătari… şi s-au orânduit diacon la numitul sat”. În 1842 preotul Gheorghe e hirotonit la biserica Târnava de Sus după demisia preotului anterior, la cererea sătenilor; documentul e urmat de semnăturile lor şi înţelegerea cu mănăstirea Sf. Gheorghe Nou cu privire la pogoanele pentru întreținerea acestui preot. Alți preoţi: Costea (Cristea) sin popa Ivan, Radu sin Anton (călugărit în 1834 la Cernica), Ghiţă (Gheorghe) Târnoveanu (1857), Tudor, Ancu Ionescu, Ion Anculescu (1905-1926), Bucur Ionescu (1926-1947), Gheorghe Ionescu (popa Gigi, fiul lui Bucur) (1947-1971), Petre Mustăreaţă (1947-1990), Aurel Lupescu (1990 şi în prezent). C. CIMITIRUL. Parohia are cimitir parohial, format din două secţiuni: 1) cimitirul vechi trecut abuziv în domeniul public de către guvern după 1990. 2) cimitir nou pe un teren cumpărat în continuarea celui vechi, din donaţia dr. Gheorghe Furtună din Germania, originar din Botoroaga. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Parohia Botoroaga face parte din cercul Pastoral - Misionar nr. 1 al Protoieriei Videle. Se fac ocazional pelerinaje la mănăstirile din ţară. Participare la proiectul „Alege şcoala”, colecte în parohie pentru ajutorarea sinistraţilor la inundaţiile din 2005, daruri pentru nevoiaşi la sărbătoarea Sf. Nicolae. Colaborare la adunarea materialului pentru monografia comunei Botoroaga, alcătuită de Ion Al. Stănescu. F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Adormirea Maicii Domnului” [ADRESA] sat Botoroaga, comuna Botoroaga, judeţul Teleorman, cod poştal 147025 [OFICIU PAROHIAL] Telefon: 0763627325 BIBLIOGRAFIE: STĂNESCU, Ion Al., Botoroaga-Teleorman, File de Istorie, Ed. Tiparg, 2011; Istoricul bisericii parohiale Botoroaga, consemnat de preotul Petre Mustareaţă în 1969.