Parohia ,,Sfânta Treime”-Măgureni Cătun (Protopopiatul Roșiorii de Vede)

A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Vezi parohia Măldăieni. Zona în care este aşezată biserica se numeşte Măgureni de la primii locuitori ce şi-au construit case pe măgurile dimprejurul satului.

B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI]  [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Ideea construirii unei bisericii în cătunul de la Măgureni a plecat încă din timpul celui de-al doilea Război Mondial. Învăţătorul Stancu Pencea face demersurile necesare pentru ridicarea lăcaşului de cult în memoria eroilor locali morţi în Război, donând comunităţii un teren în acest sens şi chiar sfinţind crucea pe locul unde se spera să se aşeze Masa din Sfântul Altar. Crucea, aşezată în vestul satului, s-a păstrat până azi. Din păcate învăţătorul va fi închis ca dizident anti-comunist, pentru împotrivirea sa fermă de a se scoate din programa şcolară orele de religie. Eliberat, va muri la începutul anilor `60, fără ca visul său să poată deveni realitate. În anul 2000 ideea revine în actualitate. Credincioşii propun ca loc de construcţie tot parcela iniţială, dar se renunţă datorită poziţiei ascunse şi se alege un altul, la hotarul comunei Măldăieni cu cătunul Măgureni şi cu DE 70. În 2001 oamenii locului pornesc o discuţie ad-hoc la care sunt invitaţi şi primarul Răduţ Carmil şi cei doi preoţi ai bisericii de care aparţinea cătunul, Emilian Barbu şi Emil Cîrnaru. Ideea este acceptată sub rezerva faptului ca episcopul locului să dea bincuvântare în acest sens. Primarul promite oamenilor că se va implica şi va sprijini construcţia, iar enoriaşii că vor ajuta prin efort voluntar. La scurt timp, o delegatie a credincioşilor merge la Protoieria Roşiorii de Vede şi prezintă doleanţa lor părintelui protoiereu Ilie Vişan, iar acesta înaintează cererea Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului. Preasfinţitul Părinte Episcop Galaction încredinţează responsabilitatea construcţiei preotului Emil Cîrnaru şi imediat încep demersurile. Certificatul de urbanism numărul 127/10.08.2001 dă acceptul pentru o construcţie de cult-biserică ortodoxă. Proiectul este încredinţat firmei inginerului proiectant Mircea Pascal. Din păcate, formalităţile se prelungesc mai bine de doi ani. Însemnarea locului şi aşezarea crucii se va face la 16 septembrie 2003 în prezenţa Preasfinţitului Părinte Galaction, însoţit de un sobor de preoţi şi enoriaşi. La începutul lunii decembrie se turna deja fundaţia, iar în anul următor se ridică elevaţia până la 1 m deasupra solului. Până în 2005 se vor ridica zidurile până la 3,5 m, conform proiectului, prin munca voluntară a enoriaşilor, conform promisiunii făcute. În anul 2007 se angajează o firmă  ce va construi bolţile semisferice de deasupra absidelor si bolta de deasupra pronaosului. În toamna aceluiaşi an se realizează structura turlei, este înălţată până la ferestre şi, de asemenea, se  lucrează şi pridvorul. Începând cu 1 decembrie 2007 Preasfinţitul Părinte Galaction înfiinţează parohia Măgureni-Cătun Măldăieni şi hirotoneşte preot pe tânărul teolog Mihai Cîrnaru, fratele preotului Emil. El va continua munca de realizare a sfântului locaş. În 2008 se acoperă biserica cu tablă şi se montează tâmplăria, inclusiv în pridvor, şi montează instalaţia electrică. Noua parohie primeşte în dar un clopot de 110 kg care va fi montat  pe structură metalică. În 2009 se realizează tencuielile interioare şi exterioare de o echipă de meşteri condusă de  Vasile Cîrnaru, tatăl celor doi preoţi. Aceiaşi echipă va lucra şi la şarpantă şi la  împrejmuirea bisericii cu gard de beton în proporţie de 75%. De Crăciun va fi montată şi catapeteasma, executată de  meşterul preot Ioan Movilă din Târgu Neamţ, şi donată, împreună cu clopotul, de domnul Oprina Ion, un inginer agronom cu mare dragoste faţă de casa lui Dumnezeu. În anul 2010 se definitivează şi restul gardului, latura dinspre DE 70, o parte din beton şi o parte din metal. Biserica este construită din cărămidă, având o lungime de 19 m, lăţimea de 6,5 m (în dreptul absidelor 10,55 m), o înălţime de 17,6 m până în vârful turlei şi grosimea zidurilor de 0,55 m. Sfântul lăcaş are un număr de 10 ferestre şi o catapeteasmă din lemn de stejar sculptat. Are un pridvor închis şi o singură turlă, deasupra naosului, acoperită cu  solzi din tablă zincată.  [PICTURA] Din păcate, biserica nu are pictură interioară. Pe exterior, deasupra pridvorului este pictată icoana hramului. De jur împrejurul bisericii, sub streaşină, sunt trasate 70 de „ocniţe” ce aşteaptă, de asemenea, să fie pictate. Icoanele împărăteşti, ferecate, dar şi de pe cele două registre ale catapetesmei, sunt procurate din diversele danii ale credincioşilor. [ANEXE] Clopotniță și Altar de vară. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] Parohia Măldăieni a donat, în timpul construcţiei, un iconostas din anul 1907 , foarte frumos pictat, cu motive populare şi religioase, iconostas ce a rămas în biserică şi după cumpărarea iconostaselor noi, sculptate în aceeaşi notă cu catapeteasma. [ȘIRUL PREOȚILOR] Emil Cîrnaru (prima slujbă în biserică, la Floriile anului 2008),  Mihai Cîrnaru (din 2007).

 C. CIMITIRUL Din toamna anului 2003, biserica primeşte, cu sprijinul Primăriei, un loc pentru cimitirul parohial.

D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul.

E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Nu este cazul. 

F. DATE DE CONTACT PAROHIE [HRAM] „Sfânta Treime ”; [ADRESA] Sat Măgureni-Cătun, comuna Măldăeni, jud. Teleorman, cod poştal 147195. [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial. 

BIBLIOGRAFIE: DUICU, Sorin Sebastian, Mărturii de artă și cultură ortodoxă din Episcopia Alexandriei și Teleormanului sec XVII-XX, Ed. Universitaria, Craiova 2014.