Parohia ,,Sfântul Gheorghe”-Necșești (Protopopiatul Roșiorii de Vede)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna Necşeşti este o comunitate rurală aşezată la 26 de km S-E de municipiul Roşiorii de Vede, pe DJ 703, drum ce leagă comuna Buzescu, aşezată pe DN 6-Bucureşti-Craiova, de comuna Siliştea Gumeşti. Comunitatea are subordonat administrativ satul Gârdeşti. Primul document ce face referire (indirectă) la satul Necşeşti este datat 7 august 1445. În fapt este vorba despre un hrisov (scris în limba slavonă) prin care voievodul Vlad Dracul-Ţepeş „întăreşte (dăruieşte) ocină la Malul de Sus şi Zlăteşti lui Badea Ciutin cu fiii săi: Badea Slavul, Radul Neacşu şi Branislav…”. Întocmit după normele timpului, hrisovul făcea mai multe menţiuni dintre care amintim faptul că ocina va rămâne în proprietatea „…lor şi copiilor lor, şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, cât va trăi Domnia mea şi cât vor trăi cei întâi născuţi fii ai Domniei mele Mircea şi Vladul şi Radul…”. Fiii lui Badea Ciutin aveau dreptul să pună „…ce dăjdii mari şi mici se află în ţara Domniei mele…Iar după moartea mea, cine va strica (hotărârea) pe acela Domnul Dumnezeu să-l ucidă aici cu trupul iar în veacul viilor cu sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie…”. Actul se încheia cu menţionarea martorilor prezenţi precum şi semnăturile lor. Din satul Digurile, din partea Argeşului, vine împreună cu familia pentru a fi clăcaş la moşie un anume Molea. El este primul locuitor ce şi-a construit ca locuinţă un bordei în pământ. După el, au venit încă două familii înrudite, provenite dintr-o localitate ce purta numele de Urziceni. Date istorice mai apar abia în anul 1864, în timpul Reformei agrare a domnitorului A.I. Cuza. La acea vreme, satul număra 130 de capi de familie şi aparţinea administrativ de comuna Gârdeşti. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Prima biserică cunoscută a fost din bârne şi nu se ştie când a fost construită. Ca informaţie în plus se ştia doar faptul în ea a slujit „popa Ion din Gărăgău”. Sfântul locaş va arde în 1868, pe locul ei fiind ridicată actuala biserică. Lucrările vor dura doi ani sub păstorirea preotului Neacşu Mirodot. Arhiva bisericii aminteşte faptul că locuitorii satului, constatând că nu vor putea suporta cheltuielile aferente până la finalizare fac apel la un mare proprietar de moşii din comuna Olteni pe nume Eftenie. Acesta oferă suma necesară, iar fruntaşii satului se obligă în scris ca fiecare familie, timp de trei ani, să plătească 10 baniţe vechi de grâu. Familiile mai nevoiaşe aveau o normă anuală de doar 5 baniţe. Învoirea va fi respectată doar în primul an, deoarece seceta cruntă îi va face să nu-şi mai respecte promisiunile. Ajutat de compania de dorobanţi înregimentată la Balaci, Eftenie vine la Necşeşti, şi, sunând din trâmbiţe şi tobe, ridică de pe câmp toate vitele locuitorilor. O parte din ei le-au răscumpărat iar cei mai săraci s-au lipsit de ele şi astfel s-a stins datoria. În decursul timpului, biserica a fost înzestrată cu obiecte liturgice şi cărţi de ritual, cumpărate cu ajutorul Administraţiei aşezămintelor Brâncoveneşti. În anul 1928 se face prima reparaţie capitală. Banii, în sumă de 150.000 lei, provin din contribuţia credincioşilor şi cu osteneala preotului paroh Gheorghe Ghinea. În pronaos se ataşează un amvon şi strănile sunt schimbate. În 1930 se schimbă gardul, iar în 1936 se repară clopotniţa. Cutremurul din 1940 va afecta foarte puţin structura de rezistenţă. Doar în dreptul ferestrelor vor apărea crăpături ce vor fi refăcute în 1948. În anul 1959, acoperişul de şiţă al clopotniţei va fi schimbat cu altul nou, din tablă. În anul 2000, datorită vechimii, clopotniţa este dată jos, în locul ei ridicându-se una nouă, prin generoasa danie a familiei Alexandru Constantin. În anul 2006 se încep ample lucrări de reparaţii. Cu ajutorul sătenilor şi prin grija preotul paroh Alexandru Gheorghe, biserica va fi retencuită la exterior şi se schimbă o parte din gard. Din lipsa fondurilor, lucrările riscau să se oprească, dar bunul Dumnezeu nu lasă să se întâmple lucrul acesta căci „de la El este toată darea cea bună şi tot darul cel desăvârşit”. Un „enoriaş prin adopţie”, domnul Ioan Putinică, născut pe plaiurile Buzăului, la Cochirleanca şi căsătorit cu o fiică a satului Necşeşti, Gherghina, vede starea bisericii, înţelege frământările enoriaşilor şi ale părintelui şi propune, cu mult curaj, să preia, pe cheltuiala sa, toate lucrările de reparaţii. Astfel interiorul bisericii este decopertat şi refăcut, gemurile schimbate [PICTURA] în frescă, în stil neobizantin va fi încredinţată echipei condusă de pictorul-restaurator Adrian Denski din Bucureşti. Catapeteasma veche este schimbată cu una nouă, foarte frumos sculptată, din lemn de stejar, de o echipă specializată din Buzău. Icoanele aferente catapetesmei, vor fi lucrate de pictorul Leontie din Râmnicu Sărat. Se fac intervenţii şi asupra turlelor care vor fi refăcute în totalitate, dar şi la baza bisericii prin efectuarea unei hidroizolaţii eficiente, cu materiale de ultimă generaţie. Pavimentul interior este refăcut în totalitate cu materiale moderne şi gardul exterior este definitivat. Lucrările se vor încheia în numai 4 luni: decembrie 2006-martie 2007. Drept recunoştinţă pentru toate eforturile făcute, preotul paroh, împreună cu consiliul parohial propun pictarea familiei domnului Ioan Putinică pe peretele de apus al bisericii, în spaţiul rezervat ctitorilor, şi pomenirea lor la fiecare Sfântă Liturghie. În frescă apar Ioan, ctitorul, Gherghina, soţia, precum şi cele două fiice, Maria şi Anca. [PISANIA] ,,Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi harul Sfântului Duh, s-a înălţat acest sfânt locaş în anul 1870, prin truda şi cheltuiala enoriaşilor, sub păstorirea preotului Neacşu Mirodot. De-a lungul anilor s-au efectuat mai multe reparaţii capitale. În 2006 s-au efectuat lucrări de consolidare, izolare, refacerea totală a turlelor şi interiorul bisericii, mobilier nou, dotare cu cărţi de cult, veşminte şi pictură din nou în tehnica frescă, totul sub arhipăstorirea P.S. Galaction Stângă, episcop al Teleormanului, preot paroh fiind Gheorghe Alexandru şi preoteasa Mădălina, prin strădania deosebită a ctitorului Putinică Ion cu soţia Gherghina şi fiicele Maria şi Anca. Pictura a fost executată de pictor Denski Adrian din Bucureşti. Slujba de resfinţire a fost săvârşită de către preasfinţitul Galaction Stângă împreună cu un ales sobor de preoţi în 2007, de hramul bisericii-Sfântul Gheorghe”. Biserica din Necşeşti este o construcţie din cărămidă, în formă de cruce, având lungimea de 25 m, lăţimea de 6,70 m (la abside-9, 66 m), înălţimea de 7 m şi grosimea zidurilor de 1 m. Sfântul lăcaş are un număr de 7 ferestre şi trei turle: cea mare, octogonală, aşezată pe pronaos, din lemn îmbrăcat cu tablă în solzi şi două mai mici, de formă dreptunghiulară, aşezate de-a dreapta şi de-a stânga turlei mari, din aceleaşi materiale. Toate turlele au în partea de sus un ornament particular. Catapeteasma este din stejar sculptat, cu patru registre picturale, lucrată la un atelier specializat din Buzău şi pictată de pictorul Leontie, din Râmnicu Sărat. [ANEXE] [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] În biserică s-au păstrat 4 icoane împărăteşti din catapeteasma veche, ce înfăţişează pe Mântuitorul, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Nicolae şi Sfântul Ioan Botezătorul, pictate după mărturia scrisă, de Ilie Zugravul din Piteşti în anul 1870.[ȘIRUL PREOȚILOR] . Neacşu Mirodot (din 1868), tatăl lui Alexandru Popescu-Necşeşti, fost subsecretar la Ministerul Cultelor, Uruioc (suplinește 3 ani), Gheorghe Popescu (până în 1919), David Calinescu (1919-1923 şi 1926-1928, preot suplinitor de la parohia Gărdeşti), Nicolae Marinescu, fiu de preot (1923-1926), Gheorghe Ghinea (1928-1982), Iulian Teodorescu (1978-1980), Petre Baicu (1980-1991), Gheorghe Alexandru (din 1995). C. CIMITIRUL Parohia deține cimitir despre care nu se cunosc date suplimentare. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Nu este cazul. F. DATE DE CONTACT PAROHIE [HRAM] ,,Sfântul Gheorghe”; [ADRESA] Comuna Necşeşti, județul Teleorman, cod poştal 147225.[OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.