Parohia „Sfânta Treime”- Rădoiești Deal (Protopopiatul Roșiorii de Vede)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna Rădoieşti este situată în partea centrală a judeţului Teleorman de-a lungul DJ 612 ce străbate localitatea de la nord la sud. Localitatea cuprinde următoarele sate: Rădoieşti-Deal, Rădoieşti-Vale și Cetatea. Prin sat curge pârâul Tinoasa, care are o lungime totală de doar 34 km, care izvorăşte din zona localităţilor Ciolăneşti şi Zâmbreasca şi care la Mavrodin se uneşte cu pârâul Câinelui şi se varsă în râul Vedea. Prima atestare documentara figurează în jalba slugerului Marin Butculescu la 28 iunie 1814, adresată domnitorului Ţării Româneşti, Gheorghe Caragea împotriva lui Tănase Străulescu, de la care a cumpărat nişte stânjeni de pământ lângă moşia Rădoieşti, pe care vânzătorul vrea să-i răscumpere. Cea dintâi consemnare cartografică a comunei Rădoieşti, apare în Harta Rusă din anul 1835, în care este reprezentat un număr de 113 gospodării şi o biserică. După aproape 30 ani, în 1863, maiorul Dimitrie Popozoglu înregistrează în Harta Districtului Teleorman satul Rădoieşti cu un număr dublu de gospodării, 247 case. La sfârşitul secolului al XIX-lea comuna Rădoieşti cuprindea satele Rădoieşti de Jos cu 123 gopodării şi 200 locuitori și Rădoieşti de Sus cu 134 gospodării şi 1060 locuitori. În prezent localitatea are 2359 locuitori. Cea mai veche descoperire arheologică de pe raza comunei este reprezentată de o aşchie de silex, retuşată cu patină leosoidă, ce poate fi atribuită paleoliticului superior. Pe teritoriul comunei există o măgură numită Cetatea şi o altă măgură spre răsărit. Conform unei legende locale, satul Rădoieşti și-a primit numele de la întemeietorul ei, primul localnic ce purta numele de Rădoi. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Biserica a fost construită între anii 1856-1857 de către caimacanul Grigore Butculescu şi soţia sa Maria, născută Bujoreanu, propietarii moşiei Rădoieşti, împreună cu enoriaşii. Biserica a fost terminată şi sfinţită în septembrie 1857, de către mitropolitul Nifon, chiriarhul locului. Construcţie monumentală, biserica are o turlă centrală, cu înălţimea de 7 m, a cărei bază pătrată este amplasată pe marginea de vest a pronaosului, cu o latură inclusă chiar în faţadă, unde întrerupe liniile frontonului şi este încadrată de 2 turle mici, aflate în continuarea stâlpilor de colţ. Pridvorul, astăzi închis este un adaos târziu, cel mai probabil ridicat cu ocazia intervenţiei din anul 1922, căci din punct de vedere stilistic nu prezintă elemente de consonanţă cu corpul bisericii. Nici decoraţiunea exterioară nu este în exces, ea limitându-se la cornişa profilată de un relief pronunţat, format dintr-o succesiune de muluri semicirculare, care se repetă apoi deasupra panourilor ce delimitează pereţii. Planul bisericii este de tip cruce, cu abside laterale, semicirculare, cu cele 3 compartimente, pronaosul, naosul şi altarul aproximativ egale ca dimensiune. [PICTURA] interioară, realizată în ulei, a fost executată în anul 1925, odată cu tâmpla de lemn şi icoanele împărăteşti de către pictorii Zaharescu şi Băleanu. În 1940 s-a reparat bolta naosului şi s-a pictat de către pictorul Albani. În 1969 s-a repictat de către pictorii Nicolae Gomailă și Ion Sfeclă, cu contribuţia credincioşilor şi reparată la exterior, fiind consolidată cu stâlpi de beton. În 1999 biserica este reparată la exterior, fiind consolidată cu stâlpi de beton. În 2008 s-au făcut lucrări capitale la exterior şi acoperiş, sub supravegherea preotului paroh Marin Bădoi. Anul următor se va repara clopotniţa şi se va acoperi cu tablă iar la nivelul fundației vor începe lucrări de reparaţie şi consolidare la exterior. Biserica este construită din cărămidă având lungimea de 17 m, lăţimea de 6 m şi înălţimea de 7 m, iar zidurile au o grosime de 1,20 m. Pridvorul este închis, iar catapeteasma este lucrată din lemn de stejar. Pictura este în ulei, în stil realist. [ANEXE] Nu este cazul. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] Nu este cazul. [ȘIRUL PREOȚILOR] pr. Rădulescu, pr. Atanasie Budeanu, pr. Theodor Popescu, pr. Marius Militaru (1991-1998), pr. Florin Cazan (2000-2001), pr. Marian Tudor (2001-2002), pr. Marin Bădoi (din 1990). C. CIMITIRUL Parohia deține cimitir despre care nu se cunosc date suplimentare. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Nu este cazul. F. DATE DE CONTACT PAROHIE [HRAM] „Sfânta Treime”; [ADRESA] Sat Rădoieşti Deal, comuna Rădoieşti, jud. Teleorman, cod poștal 147292. [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.