Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul”- Roșiorii de Vede (Protopopiatul Roșiorii de Vede)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] [vezi parohia VIII.1.47.] B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Parohia este situată în partea de N-E a oraşului, pe strada Mihai Eminescu nr. 12, cuprinzând partea centrală a oraşului, zona de la piaţă şi centru, spre Gara de Nord. Din actele oficiale ale arhivei rezultă faptul că biserica a fost zidită în timpul domnitorului Gheorghe Bibescu, cu binecuvântarea Mitropolitului Neofit. Pisania originală menţionează faptul că Biserica a fost construită între anii 1842-1845. Potrivit părerii Domnului Profesor Argentin Porumbeanu , un neobosit cercetător al istoriei roşiorene, biserica actuală a fost aşezată pe locul unei alte biserici mai vechi, din lemn, acoperită cu şindrilă, care funcţiona cu mulţi ani înainte de 1842. Această opinie se sprijină pe faptul că în anul 1832, aprilie 1, era preoţit pentru Biserica „Sfântul Ioan” din Ruşii de Vede, Panait sin Popa Şerban, deci exista o biserică cu cel puţin zece ani înainte de aceasta. Mai adăugăm faptul că în curtea bisericii, cu ocazia săpării unor gropi de stins varul au fost găsite oseminte şi monede dinainte de 1830. Biserica a fost construită din cărămidă, în formă de cruce, cu două abside laterale şi acoperită iniţial cu şindrilă, apoi cu tablă plumbuită (Proces-verbal din 09-V-1908). Textul [PISANIEI] , scris pe 12 rânduri cu litere chirilice, evidenţiază ctitorul şi pe cei care au contribuit substanţial în anul 1845: „Acest Sfânt lăcaş al Domnului nostru IISUS HRISTOS, ce este cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul s-au zidit în zilele D. G. B. şi cu slobozenia Mitropolitului Neofit la anul 1842 şi la anul 1845 s-a finit. Titor (Ctitor) şi stăruitor cu toată cheltuiala lui a fost Lazăr Dumitriu şi ajutori titori au fost M. Bălan, Păune Vasiliu, Petre Atanasiu, Ion Leţu, Nicula Anghel, Costea Slăvescu, Iordache Ciupagea, Anghel Ivanovici şi epitrop Răspopa Şerban .” Interesant este că această biserică a mai avut două pisanii scrise, ca o continuare a celei iniţiale, dar, din păcate, după 1948, au fost acoperite cu vopsea. Cele două pisanii erau scrise cu litere latine şi aveau următorul conţinut: 1. „Această sfântă biserică s-a reparat şi pictat din nou în anul 1914, în zilele M.S. Regelui Carol I, reginei Elisabeta, cu augusta lor familie, în zilele I.P.S. Mitropolit primat Konon A. Donici. Preot paroh Teodor Perieţeanu. Epitropi: Gheorghe Constantinescu, Ion Buciuc şi Răducan Georgescu. Pictor Constantin I.Vasilescu, 1914.” și 2. „S-a spălat pictura în anul 1935, în zilele M.S. Carol al II-lea şi I.P.S Patriarh Miron Cristea. Preot paroh Teodor Perieţeanu. Epitropi fiind : Oprică Măgureanu, Grigore Florescu, şi Guţă Petrescu, cu ajutorul domnului Ionel Constantinescu-Colţatu şi altor enoriaşi. Spălat şi reparat de Ştefan Stătescu.” Biserica a cunoscut mai multe reparaţii şi renovări. Menţionăm câteva, mai importante: În 1909 i s-a adăugat pridvorul şi a fost ridicată actuala turlă. A fost schimbat acoperişul de tablă a bisericii, a fost turnat mozaicul şi au fost pictate icoanele de la catapeteasmă. În 1914, paroh preot Teodor Pereţeanu, se face o reparaţie interioară. [PICTURA] bisericii a fost executată de C.I.Vasilescu. În 1935 acelaşi preot paroh face o nouă reparaţie şi introduce iluminatul electric. Se face tencuiala interioară şi repictarea bisericii de Ştefan Stătescu. Tot acum se construieşte clopotniţa şi, lipită de ea, cancelaria parohială. Cele două încăperi şi hol despărţitor au fost de mare ajutor, fiind folosită chiar şi ca sediu al protoieriei între anii 1948-1968. De asemenea biserica este înzestrată cu un clopot nou, un epitaf şi un dric. În 1941 s-au schimbat uşile şi ferestrele de la tinda bisericii şi s-a făcut bordura de ciment din jurul Sfântului locaş. Tot atunci s-a reparat şi locuinţa paracliserului. În 1946 s-a făcut restaurarea clopotului de la această biserică cu concursul credincioşilor parohiei. În 1968 s-au făcut reparaţii interioare. Pictura este reparată şi spălată de pictorul Teodorescu-Romanaţi. În 1991 este înlocuit 70% din acoperişul de tablă. În 1994 se spală pictura şi se fac reparaţii la catapeteasmă, la care alături de preotul paroh Petre Petrescu contribuie şi preotul Adrian Trandafir. Începând cu anul 2000, sub oblăduirea preotului paroh Emilian Trică, a preoţilor Adrian Trandafir şi Mircea Ionescu, Biserica Sfântul Ioan Botezătorul este acoperită cu tablă donată de Georgeta şi Ilie Voicu, cu copii şi nepoţii, care au suportat cheltuielile la material şi manopera. Au fost înlocuite cele trei cruci de pe biserică cu altele de inox. (Tot prin strădania domnului Ilie Voicu) În anul 2002 Primăria municipiului Roşiorii de Vede a susţinut financiar repararea exterioară a Sfintei Biserici. Execuţia a fost realizată de S.C. Urbis S.A. Tot în anul 2002 s-a făcut fântâna din curtea bisericii, prin bunăvoinţa familiei Constantin Bucică. Prin hotărârea organelor parohiale, respectiv Consiliu şi Comitetul parohial s-au început ample lucrări de înfrumuseţare ale bisericii: înlocuirea tâmplăriei vechi care se degradase: uşi, ferestre, catapeteasmă. Lucrarea a fost făcută cu cheltuiala oficiului parohial şi cu aportul SC Metroul Bucureşti SA, cât şi a unor credincioşi, care au dorit o strană. S-au schimbat ferestrele, uşile, catapeteasma şi stranele, fiind înlocuite cu altele de stejar, confecţionate de cunoscutul meşter muscelean Gigi Gegiu din Domneşti de Argeş. Catapeteasma este schimbată în întregime, fiind înlocuită cu o alta, din lemn de stejar sculptat şi împodobită cu icoane noi, toate donate de închinătorii sfintei biserici, numele lor fiind înscris în documentele parohiei. În anul 2004 a fost restaurată pictura bisericii, fără să se schimbe cromatica şi erminia bisericii. Lucrarea a fost executată de pictorul roşiorean Alexandru Pătraşcu. Deasupra uşii a fost scrisă o a doua pisanie, aşezată vizavi de cea scrisă iniţial. Aceasta este datată 4 septembrie 2005, cu ocazia resfinţirii bisericii şi evidenţiază pe toţi cei care şi-au adus contribuţia la lucrările de renovare . Dimensiunile bisericii sunt: lungime de 24 m, lăţimea de 6,50 m (în dreptul absidelor 11,50 m), o înălţime de 17 m până în vârful turlei şi grosimea zidurilor de 0,80 m. Sfântul lăcaş are un număr de 9 ferestre. Catapeteasma iniţială a fost realizată din lemn, icoanele fiind pictate de Constantin I. Vasilescu, care a refăcut şi pictura bisericii în 1914. Ulterior, în anul 2005, a fost înlocuită cu una nouă din lemn sculptat. Biserica are o singură turlă de formă pătrată, de lemn, învelită cu tablă, ca de altfel întreaga biserică, probabil adăugată şi ea ulterior, înlocuind o alta de formă cilindrică. Pridvorul sfântului locaş este închis şi pictat. [ANEXE] Altar vara, construit în anul 2004. În anul 2007 în curtea bisericii se construește o capelă ce s-a dovedit în timp foarte utilă pentru necesitățile parohiei. La aceasta se va adăuga un prăznicar în anul 2011. În anul 2012, familia domnului profesor universitar Apostol Valentin ajută la ridicarea unei troițe cu acces din zona stradală. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] Icoană împărătească de secol XIX (1882)-Izvorul Tămăduirii , icoane prăznicar din prima parte a sec. XX: vestirea nașterii sfântului Ioan, tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. [ȘIRUL PREOȚILOR] Nicolae, hirotonit la 19 sept.1843, Panait sin popa Şerban, Loghin, Toma, Matache, Petre (toţi patru au slujit aproximativ între anii 1865-1890), Alexandru Mazarini (1895-1908), Teodor Pereţeanu-protopop (1906-1939), Daniil Iliescu-fost protopop (1942-1977), Rotaru Ioan-fost protopop (1943-1980), Petre Petrescu (1946-1999), Nicu Nicolae-fost protopop (1999-2000), Adrian Trandafir (1991-2012), Emil Trică (din 2000), Mircea Ionescu (2002-2008), Emil Cârnaru (2008-2010) Petre Mitrache (din 2011), Gheorghe Băltoiu, preot onorific și dascăl al bisericii. C. CIMITIRUL Parohia nu deține cimitir. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] F. DATE DE CONTACT PAROHIE [HRAM] ”Sfântul Ioan Botezătorul”; [ADRESA] Strada Mihai Eminescu nr. 12, oraşul Roşiorii de Vede, jud. Teleorman, cod poștal 145100.[OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial. BIBLIOGRAFIE: CIUBOTARU, Constantin T., Biserica Sfântul Ioan-Roșiorii de Vede-Monografie, Ed. Almaprint Galați 2006; Sorin Sebastian DUICU, Mărturii de artă și cultură ortodoxă din Episcopia Alexandriei și Teleormanului sec XVII-XX, Ed. Universitaria, Craiova 2014; PORUMBEANU, Prof. Argentin St., Roşiorii de Vede-O istorie a oraşului prin monumentele sale, Ed. Aius PrintEd, Craiova, 2006.