Parohia „Sfânta Treime”-Sințești (Protopopiatul Roșiorii de Vede)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna Sfinţeşti se află în partea de NE a municipiului Roşiori de Vede, la o distanţă de 12 km, pe DJ 504 B. Drumul de acces se face prin Coşoteni - Drăgăneşti de Vede. Se pare că nu există o atestare documentară cu privire la vatra satului Sfinţeşti. Totuşi, în „Marele Dicţionar Geografic” se menţionează faptul că „…satul Sfinţeşti este unul dintre cele mai vechi aşezări de pe aceste meleaguri” . În partea de est a satului au existat două corpuri de moşie cunoscute sub numele de Sfântul Ion şi Icoana. Se presupune că numele primei moşii provine de la un pustnic din partea locului care, înainte de călugărie a fost boier şi om de seamă. Cea de-a doua denumire provine de la faptul că o icoană foarte veche ar fi fost descoperită în scorbura unui copac. Bătrânii susţin că înainte satul s-ar fi numit Satu-Vechi. Primul proprietar al moşiei cunoscut cu numele a fost contesa Elena Massalski, fiica banului Mihail (Mihalache) Ghika. În istorie această contesă a fost o mare scriitoare cunoscută sub numele de Dora D`Istria (3 februarie 1828 – 17 noiembrie 1888). Din păcate, datorită preocupărilor sale literare, dar şi deselor sale călătorii în Rusia şi în Occident, moşia de la Sfinţeşti va rămâne în paragină. Se căsătoreşte cu Alexandru Massalski, fiul unui principe moscovit, ofiţer de husari în armata rusă. După despărţirea de soţ, va locui mai mult în Elveţia şi Italia, iar averea este lăsată pe mâna arendaşilor. În 1831, conform documentelor vremii , moşia este arendată contra sumei de 5000 de lei anual, iar în 1833 contra sumei de 8000 de lei anual. Înainte de a muri, lasă prin testament moşia locuitorilor din Sfinţeşti. Mai marii satului, convocaţi fiind pentru execuția testamentară de mai multe ori, pleacă în plină iarnă la Bucureşti. La Găleteni sunt prinşi de un viscol care durează trei zile şi astfel moşia va ajunge în grija Eforiei Spitalelor Civile. Un alt proprietar de moşie cunoscut cu numele, a fost I. Lerescu, despre care se ştie că a murit de tânăr, cele 225 de ha rămânând în grija soţiei. Partea de sat de pe moşia ei este cunoscută sub numele de Răteasca. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Prima biserică a fost zidită între anii 1815–1817 şi a avut hramul Sfânta Treime. Date despre construcţia ei sunt menţionate în cartea unui cercetător german de la începutul sec. XIX . Biserica era în formă de corabie, în stil muntenesc, acoperită cu şindrilă, fără pictură la interior, doar cu câteva icoane. În arhiva bisericii se consemnează faptul că pe spatele vechii icoane împărăteşti a Mântuitorului a existat o semnătură – Marin Medelnicerul leat 1850 – despre care se crede că a fost ctitorul bisericii vechi sau boierul locului. Despre biserică se mai cunoaşte faptul că i s-au făcut reparaţii capitale în anul 1888. Actualul lăcaş de cult a fost ridicat între anii 1927-1938, prin contribuţia enoriaşilor. Despre renovările ulterioare, nu se pot aminti cu exactitate anii în care au fost făcute. Biserica din Sfinţeşti este o construcţie din cărămidă, în formă de cruce având o lungime de 20 m, o lăţime de 11, 7 m (în dreptul absidelor 14 m), şi o grosime a zidurilor de 0, 80 m. Sfântul lăcaş are un număr de 10 ferestre şi trei turle, una aşezată pe pronaos, de formă octogonală, având pe patru dintre laturi ferestre şi două mai mici aşezate pe pridvor, de formă hexagonală, cu câte trei geamuri. Toate turlele sunt din lemn, acoperite cu tablă în solz. Pridvorul este închis, pictat odată cu restul bisericii şi este susţinut de 4 coloane cilindrice. Catapeteasma de lemn, are 3 registre picturale. [ANEXE] Nu este cazul. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] Nu este cazul. [ȘIRUL PREOȚILOR] Nicolae Borotescu (+2010), p. Damian Borotescu (din 1998), p. Dănuț Șulea (din 2011). C. CIMITIRUL Parohia deține cimitir despre care nu se cunosc date suplimentare. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Nu este cazul. F. DATE DE CONTACT PAROHIE [HRAM] „Sfânta Treime” [ADRESA] Comuna Sfinţeşti, judeţul Teleorman, cod poștal 147340 [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial. BIBLIOGRAFIE: LAHOVARI, G., BRĂTIANU, I.C., TOCILESCU, G., Marele dicţionar geografic, , vol. V, Editura Societăţii de geografie a României, Bucureşti 1902.