Parohia ,,Sfântul Nicolae”- Stejaru (Protopopiatul Roșiorii de Vede)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna este situată în Câmpia Română, subdiviziunea Câmpia Găvanu-Burdea, la limita sa de sud, în N-V străvechiului judeţ al Teleormanului, Prin poziţia sa geografică faţă de celelalte comune, localitatea Stejaru, din care fac parte şi satele Socetu, Bratcov și Gresia, delimitează hotarul de N-V dintre judeţele Teleorman şi Olt. Până la reorganizarea administrativă din anul 1965, satul s-a numit Bălţaţi. Din povestirile bătrânilor se ştie faptul că vatra comunităţii era în vremurile de demult acoperită în întregime de păduri întinse. Primele aşezări au fost construite la 8 km distanţă, pe dealurile Leşului, oamenii trăind izolaţi unii de ceilalţi şi purtând chiar o îmbrăcăminte diferită, specifică locurilor din care proveneau. În timpul năvălirilor turceşti, se ascundeau în poienile pădurilor, în bordeie săpate în pământ. Cu timpul ei s-au înfrăţit şi au format un sat, dar şi-au păstrat portul, astfel că noua comunitate şi-a luat numele de Bălţaţi. O altă variată a istoriei numelui porneşte de la ideea că în zonă ar fi existat o livadă cu peri ce deseori era inundată de apele Vezii. După retragerea puhoaielor, locul rămânea acoperit de bălţi, iar zona, care astăzi formează satul Bratcov din apropiere, s-a numit Perii Bălţaţi. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Nu se cunosc date despre vechiul lăcaş de cult decât din povestirile enoriaşilor mai în vârstă. Se pare că a existat o bisericuţă de lemn folosită de creştinii din Bălţaţi până la începutul secolului XX. Actualul lăcaş de cult a fost construit între anii 1906-1913 din daniile credincioşilor. Planul bisericii a fost făcut de inginerul francez Berthe, acelaşi plan fiind folosit şi la construcţia bisericii din Scrioaştea. Planul bisericii este în formă de cruce greacă, având intrarea direct în pridvorul închis şi este despărţit printr-o uşă de interiorul bisericii, unde naosul şi pronaosul nu mai au nimic despărţitor, ci numai forma absidelor arată trecerea de la naos la pronaos. Preotul din perioada respectivă a hotărât ridicarea în curtea bisericii a unei bisericuţe de zid în care au fost puse drept mărturie pentru generaţiile viitoare, obiecte de cult din biserica de lemn. Spaţiul de aerisire a fost zidit sub forma unei nişe în care poate încăpea cu uşurinţă o mână. Biserica din Stejaru a fost cel mai afectat sfânt lăcaş din judeţul Teleorman la cutremurul din 4 martie 1977. Acoperişul a fost distrus în întregime, iar structura de rezistenţă grav avariată. Refacerea ei a implicat efortul întregii comunităţi prin osteneala preotului de la acea vreme, Ilie Vişan. Între anii 2008-2010 biserica intră într-un amplu proces de reabilitare. [PICTURA] Astfel, interiorul va fi renovat în întregime, fiind repictat de pictorul roşiorean Alexandru Pătraşcu, iar pardoseala şi lambriul fiind înlocuite cu materiale de ultimă generaţie. La exterior se refac tencuielile, iar acoperişul este schimbat. Sfântului lăcaş i se va asigura cu un sistem de încălzire centrală. Toate cheltuielile au fost asigurat cu sprijinul deputatului de atunci (azi prefectul judeţului) Teodor Niţulescu, fiu al satului, ce şi-a dorit ca biserica comunităţii să-şi recapete strălucirea de odinioară. Cu ocazie reparaţiilor din 2008 va fi pusă şi o nouă [PISANIA]:„Acest sfânt şi dumnezeiesc locaş cu hramul Sf. Ier. Nicolae, ridicatu-s-a din temelie în anul 1911 prin strădania locuitorilor comunei Stejaru. Între 2007-2008, sub îndrumarea Pr. Şoica Pavel, cântăreţ Predoi Nicu, s-au făcut ample lucrări de reparaţii, consolidări, dotări, înfrumuseţări şi pictură din nou, aşa cum se vede, cu sprijinul dep. Niţulescu Theodor, primar Moise Alexandru”. Biserica din Stejaru este o construcţie din cărămidă, în formă de cruce având lungimea de 26 m, lăţimea de 7 m (în dreptul absidelor 9 m) şi o grosime a zidurilor de 0,70 m. Sfântul lăcaş are un număr de 9 ferestre şi trei turle hexagonale, două mai mici aşezate pe pridvor şi cea mare, aşezată pe pronaos. [ANEXE] Biserica are în curte o casă parohială și mai multe dependințe. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] Nu este cazul. [ȘIRUL PREOȚILOR] pr. Nicolae Mihăescu, pr. Marin Ungureanu, pr. Cornel Dumitrescu, pr. Ilie Vişan (1977-1987), pr. Creţu Dincă, pr. Marian Ciulei, pr. Pavel Şoica (din 1982). C. CIMITIRUL Parohia deține cimitir despre care nu se cunosc date suplimentare. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Nu este cazul. F. DATE DE CONTACT PAROHIE [HRAM] ,,Sfântul Nicolae”; [ADRESA] Comuna Stejaru, județul Teleorman, cod poştal 147365. [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.