Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” – Dracea (Protopopiatul Turnu Măgurele)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII/CARTIERULUI2 D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna Dracea este așezată la aproximativ 3 km de șoseaua națională ce vine de la Alexandria și merge spre Turnu Măgurele. Prima sa atestare documentară o găsim la data de 23 iulie 1512/1513, într-un hrisov dat de voievodul Țării Românești, Neagoe Basarab, prin care întărește mănăstirii Cutlumuș mai multe sate de pe valea Oltului, printre care: Sura, Saca, Cioara și Suhaia și toate bălțile de la drumul Șvitșovului până la Sichir. Localitatea Sichir este amintită apoi în mai 1531 când Vlad Înecatul, voievodul Țării Românești, întărește din nou aceste sate mănăstirești conform actului din 1512/1513. Alături de satul Sichira a luat ființă satul Dracea. În anul 1740, în lista satelor din timpul lui Constantin Mavrocordat, găsim și satul Dracea. Nu apare pe harta stolnicului Cantacuzino, ci abia pe harta rusă din 1865, când apar două sate: Sichira (Paragina) cu 34 de gospodării și Dracea cu 126 de gospodării. În anul 1835, Paragina avea 42 de familii, iar Dracea 153. În anul 1865 comuna Dracea avea 169 de familii și două sate: Dracea și Paragina. Satele erau despărțite de pârâul Călmățui: Sichira pe malul stâng, iar Dracea, pe malul drept. Satul s-a înglobat treptat și nu i se mai pomenește numele vechi Sichir. Atestarea sa ultimă cu această denumire este în lucrarea lui Ion Staicu ,,Așezările județului Teleorman”. Însă și astăzi o zonă din satul Dracea se mai numește Paragina. Numele comunei Dracea vine de la armașul Drăcea Golescu care a luptat pe vremea lui Mihai Viteazul în aceste părți, bătând pe turci pe valea Călmățuiului, fapt ce se găsește consemnat în cartea ,,Povestea Neamului” scrisă de Florian Cristescu, fost institutor la Turnu Măgurele. În sat circulă legenda că acestui armaș i-a dat Mihai Viteazul voie să-și aleagă o proprietate pe valea Călmățuiului. Acesta și-a ales locurile acestea deoarece le-a socotit cele mai frumoase și mai bune pentru înființarea unui conac, cu terenuri rodnice pentru cultura cerealelor. Realitate ? Legendă? Și una și cealaltă…. Adevărul e că aici se găseau conacul și moșia boierilor din familia Golescu și începând din anul 1949 ferma I.A.S. Dracea. De fapt, până la împroprietărirea din anul 1864, vatra satului se găsea pe moșia Goleștilor, pe valea Bobenilor, zonă situate spre apus de vatra satului de azi. Valea Bobenilor urca în câmp în direcția nord-vest de satul Dracea, spre drumul Muscalului – consemnată în hărțile de orientare a armatelor ruse în septembrie 1944. Fiindcă locurile erau părăginite, satul s-a numit la început Paragina, nume cu care se găsește consemnat în hărțile vechi. Că satul a existat înainte de 1864, ne-o dovedește și o inscripție de pe o cruce din vechiul cimitir, care a existat în incinta fermei I.A.S., inscripție ce datează din 1864. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Biserica este așezată în centru satului Dracea, pe șoseaua Crângu-Nicolae Bălcescu. A fost construită prin munca și donațiile credincioșilor: Radu Mocanu, M Baban, Constantin Neaga, P. Unteșu, preot Dobre Popescu. [PISANIA]: ,,Această sfântă biserică cu hramul sfântul ierarh Nicolae și sfântul Dumitru s-au clădit din nou în zilele preasfințitul arhiepiscopul și mitropolitul primat Calinihul Miclescu prin demnul ostenelii și ajutorul preotului Dobre Protonatalie al acestei comuni și cu ajutorul oferite de domnul Petre Unteșu din cătunul Zlata și prin sacrificiile locuitorilor al acestei comuni. S-au terminat definitiv la 1882 și s-au sfințitul în ziua de 26 septembrie al aceluiaș an de protereul Angel Economu . ” [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Biserica este în stil muntenesc, în formă de corabie, cu două turle impunătoare, zidurile sunt din cărămidă arsă,. Are lungimea de 23 m, lățimea de 10 m, înălțimea de 10 m și este acoperită cu tablă. În 1934, s-a renovat sfântul locaș cu ajutorul enoriașilor, iar în 2006, cu ajutorul enoriașilor, s-a restaurat pictura și s-a înlocuit tabla veche a acoperișului. [PICTURA] este în ulei, predominând albastrul. A fost terminată în anul 1881 și s-a sfințit la 26 septembrie același an. [ANEXE] Biserica are o în curtea sa pe lângă clopotniță și o sală de mese și o capelă unită de aceasta construite în anul 2013. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Biserica nu deține obiecte cu valoare de patrimoniu. [ŞIRUL PREOŢILOR] În această biserică, alături de preotul Dobre, cel care a zidit biserica, se mai disting figuri meritorii: preotul Istrate și Constantin Popescu, Metodie Popescu, Aurel Popescu, Nicu Popescu, Bocicovschi, Ion Stănescu, Gică Urziceanu. În anul 2005, luna octombrie, este numit ca paroh preotul Vișan Ionel Bumbăcel, iar din anul 2007 și preotul Baban Adrian. C. CIMITIRUL. Parohia deține cimitir, însă nu există date cu privire la istoric și nu sunt înmormântate aici personalități bisericești sau laice. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Sfântul Ierarh Nicolae” [ADRESA] comuna Dracea, județul Teleorman, cod poștal 147101 [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.