Parohia ,,Înălțarea Domnului” – Secara (Protopopiatul Turnu-Măgurele)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D. P. D. V. GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Localitatea Secara se află situată pe D.C. 32 care face legătura între D.N. 52 si D.N. 65, de la comuna Crîngu prin satul Secara la satul Voivoda, judeţul Teleorman. Așezare strategică în istoria locurilor, în sudul județului Teleorman, la câteva sute de metri de confluența râului Călmățui cu pârâul Urlui, nu departe de vărsarea în Dunăre. Numele satului îl găsim după istoricul N. Iorga în grecescul Brizza, care înseamnă Secară. Punctul cel mai înalt, este în partea de Sud pe măgura Voivozilor Basarabi. N. Iorga în Istoria românilor - Sigiliul Romei – afirmă că Teglas a fixat localitatea Blandiana la Cetatea Cârna. În documentul 63. anul 1626 scrie Al. Coconul domn al Ţ. Românești întărește lui Apostol, mare paharnic satul Voivoda cu vecinii: Ologi - Cârna=Secara, Căcănău, etc. Deci Cetatea Cârna a fost fixată la Secara. Atestări istorice: doc. 5,5/1475 septembrie 1-1476 august 31 Basarab Laiotă întărește Mănăstirii Cutlumuș de la Athos-Grecia, stăpânirea asupra bălților și satelor de la Svistov (Zimnicea) pe Călmăţui în sus, până la Sichir (Secara) capul tuturor bălților. Doc. 13<1512-1513 iulie 23, domnitorul Neagoe Basarab întărește aceleași locuri dăruite de la Al. N. Basarab. După ce Matei Basarab prin poruncă a retras, închinarea unor biserici şi schituri către Sf. Agora, schitul și moșia Secara au rămas proprietate Domnească. În sec. XVIII proprietar a fost D-tru Tache Ghica, tatăl scriitorului Ioan Ghica. De la Secara au plecat bunicii istoricului militar Dimitrie Papazzoglu, primul preot de care se știe, adus de Ghiculeşti, s-a numit Papazzu (preot ortodox). În curtea bisericii este ridicat, de enoriași prin stăruința preotului Gheorghe Dascălu, de către meșterul Jan Mezaroba din Câmpulung Muscel, în 1945, un monument în formă de cruce încadrat de patru cruci ale eroilor locali. Este construit din piatra de Albeşti, are 4 metri înălțime și sunt trecuți eroii căzuți pe câmpurile de luptă din campaniile 1913 – Bulgaria, 1914-1916 – Primul Război Mondial, 1940-1945 – al Doilea Război Mondial. În curtea școlii mai este ridicat, de Primărie, un monument închinat eroilor morți numai în campania din Vest. B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] La Parohia Secara, în zona Pietriş-Pisc-Cimitir, au fost aproape toate bisericile de lemn dintru început. În urma invaziei tătare de la 1386, a izbucnit ciuma neagră, un om din trei murind. Satul se afla atunci la Pisc și pentru stingerea molimei cei rămași în viață au dărmat bordeiele pe ciumați. S-au mutat 200 de metri către apus la Pietriş şi acolo şi-au ,,durat’’ biserică jumătate în pământ şi jumătate afară. Dar țara fiind ,,de turci cotropită și de greci jefuită’’ se aprindea la fiecare năvălire. Așa a ars și biserica, iar clopotul a fost luat de turci ca să nu se mai dea alarma când veneau să ne treacă prin foc şi sabie. Oamenii erau însă creştini şi nu puteau să rămână fără biserică, construind alta din lemn. În urma împroprietăririi lui Cuza oamenii s-au mutat cu biserică cu tot mai spre apus. În jurul anului 1820, proprietarul moşiei Secara, Dumitru Tache Ghica, tatăl scriitorului Ion Ghica si el Bey de Samos, a hotărât să facă biserică nouă de zid. Evenimentele de la 1821 au împiedicat realizarea acestui deziderat. Când spiritele s-au potololit si boierul a vrut să treacă la realizarea proiectului, ,,i-a banii de unde nu mai sunt.” Epistatul său Teodoros de origini din Lissa, a venit la arendaşul Marinică Dragnea de la Secara, a luat raniţa cu aur şi sub pretext că merge la Nicopole să cumpere vite nu s-a mai întors. Boierul a murit de inimă rea la 1845. Purtătorii condicilor de milă pentru biserică, în frunte cu Gh. Cornea, consilier comunal au purces la strângerea de ajutoare prin multe sate. Când se împlinea suma nu aveau voie să meargă nicio casă mai departe. S-a pus temelia bisericii cu hramul celei vechi Sf. Nicolae, s-a terminat de tencuit în 1894, după 30 ani. Moș Voicu Neg spunea că după ce s-a zidit, biserica era plină de cereale. S-au terminat lucrările în 1902 și s-a sfințit în 1903 de către Mitropolitul Primat de atunci, prilej cu care preotul Ion Ulmeanu i-a schimbat hramul din Sf. Nicolae în Sf. Ioan Botezătorul. Un rol important l-a avut în bunul mers al bisericii organizația creștin-ortodoxă ,,Oastea Domnului’’, al cărei lider Marin Siteavu Pereţeanu, domina prin prestația sa în cuvânt și faptă. A făcut pușcărie pentru credință la Bicaz. În fața bisericii obștea se aduna duminica în sobor și făcea cisla, punând asupra fiecărui sătean o dare potrivită cu starea și puterea sa. [ARHITECTURA, PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Biserica actuală, în formă de cruce în stil Bizantin, așezată în mijlocul satului, a fost ridicată între anii 1864 – 1894. Este construită din cărămidă cu singură turlă pe pronaos și cu un pridvor închis. Dimensiunile bisericii sunt de 20 metri lungime, 10 metri lăţime, 15 metri înălţime, iar grosimea zidurilor de 0,90 metri. [PICTURA], în ulei, în stil bizantin, a fost executată de către Arghir Steriu și Matei Velu. De-a lungul timpului biserica a suferit mai multe reparații. Astfel că în 1935 Nicolae Vocheci şi Ionel Dăbuleanu au repictat-o, operațiune care a fost făcută şi între anii 1989-1990 de către Voicu Pascu şi Virgil Voivozeanu. În anul 1957 turla bisericii a fost reconstruită, iar în 1981 s-au făcut lucrări de subzidire. [ANEXE] În anul 1948, prin strădania preotului Gh. Dascălu, biserica are și casă parohială, iar în anul 1967 bisericii i s-a mai adăugat și o clopotniță construită de enoriași. [ȘIRUL PREOȚILOR] Preoţii care au slujit cu vrednicie şi dăruire parohia Secara au fost: Mina Papazoglu, Ioan Popa, Ioan Ulmeanu (1902-1921), Constantin Niţescu (1921-1928), Ioan Gănescu (1928-1932), Nicolae Gheorghe (1934-1942), Gheorghe Dascalu (1943-1969), Ioan Stănescu (1969-1976), Cornel Dumintrescu. Din anul 1977 aici slujeşte părintele Gheorghe I. Cornea. [CÂNTĂREȚI ȘI EPITROPI DE SEAMĂ] Iar cântăreţi au fost: Marin Popa, Stancu Neg, Gheorghe Otomega, Ştefan Jianu, Ion Gogoană, Marin Stoicea, Gheorghe Gogoană, Manea Anghel,Stelică Botin,Tudor Obretin, Ion Cornea, Nicolae Zahu, Marius Ionuţ Cornea, Mirel Iulian Sarău. C. CIMITIRUL. Parohia nu deține cimitir. D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu există. E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Nu există. F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] ,,Înălțarea Domnului”, [ADRESA] str. Corneştilor, sat Secara, comuna Crângu, jud. Teleorman, cod poştal 147103 [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.