Înfiinţarea Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului
Încă din anul 1993, clerul şi credincioşii din protoieriile Alexandria, Turnu Măgurele şi Roşiorii de Vede, toate în judeţul Teleorman, sub jurisdicţia canonică a Episcopiei Argeşului, au înaintat Preasfinţitului Părinte Episcop Calinic al Argeşului memorii pentru înfiinţarea unui centru eparhial în acest judeţ.
Necesitatea înfiinţării unei episcopii în judeţul Teleorman a fost motivată canonic şi administrativ-bisericesc prin întinderea teritorială mare a Episcopiei Argeşului, cuprinzând judeţele Argeş şi Teleorman şi dificultatea desfăşurării unei lucrări pastoral-misionare eficiente într-un spaţiu geografic cuprins între munte şi Dunăre; greutatea asigurării unei administraţii şi conduceri eficiente de la reşedinţa eparhială din Curtea de Argeş pentru judeţul Teleorman; specificul bisericesc al acestui judeţ situat într-o zonă de câmpie, cu cerinţe specifice de ordin misionar-pastoral, în care diferite grupări şi curente religioase neautorizate desfăşoară un intens prozelitism sectar; intensificarea lucrării social-caritative, de educaţie religioasă şi de promovare a monahismului în această regiune, caracterizată prin asperităţile vieţii agricole.
Pe temeiul celor de mai sus, s-a considerat că prezenţa permanentă a unui ierarh ortodox şi a unui centru eparhial în judeţul Teleorman ar spori râvna clerului şi credincioşilor în apărarea şi păstrarea credinţei ortodoxe şi a tradiţiilor româneşti, constituind, totodată, şi un factor de unitate spirituală şi naţională pe aceste meleaguri străvechi.
Venind în întâmpinarea dorinţei clerului şi credincioşilor din judeţul Teleorman, Preasfinţitul Părinte Episcop Calinic a înscris cererea lor pe ordinea de zi a şedinţelor Adunării Eparhiale a Episcopiei Argeşului din 30 martie 1993, 31 mai 1994 şi 30 martie 1995, care a hotărât, în unanimitate, înfiinţarea Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, cu reşedinţa în municipiul Alexandria, prin desprindere din jurisdicţia canonică a Episcopiei Argeşului, având personalitate juridică şi autonomie administrativă în cadrul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, asemenea celorlalte eparhii sufragane acesteia.
Totodată, Preasfinţitul Părinte Episcop Calinic a contactat autorităţile administrative ale judeţului Teleorman în vederea asigurării spaţiului necesar funcţionării noii episcopii, atât pentru reşedinţa episcopului, cât şi pentru administraţia eparhială. Răspunzând pozitiv acestei solicitări, Prefectura judeţului Teleorman, în înţelegere cu celelalte organe locale, a oferit imobilul situat în municipiul Alexandria, str. Carpaţi, nr. 15, cu terenul şi inventarul aferent, iar Guvernul României, prin Hotărârea nr. 566 din 28 iulie 1995, publicată în „Monitorul Oficial” nr. 184 din 15 august 1995, a aprobat transmiterea acestui imobil, proprietate publică a statului, în administrarea şi folosinţa gratuită a Patriarhiei Române, pentru Episcopia Teleormanului.
Hotărârea Adunării Eparhiale a Episcopiei Argeşului de înfiinţare a Episcopiei Teleormanului, cu reşedinţa în municipiul Alexandria, a fost înaintată Sfântului Sinod, cu adresa nr. 2 390 din 19 octombrie 1995, semnată de Preasfinţitul Episcop Calinic. Totodată, Sfântul Sinod a fost rugat să chibzuiască asupra posibilităţii ca viitoarea episcopie să fie reîntregită cu parohiile din Protoieria Videle, de sub jurisdicţia Arhiepiscopiei Bucureştilor, astfel încât jurisdicţia administrativă a viitoarei eparhii să se exercite asupra întregului judeţ Teleorman.
Luând în examinare hotărârea Adunării Eparhiale a Episcopiei Argeşului, cu documentaţia prezentată, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 24-25 octombrie 1995, a găsit îndreptăţite motivele de ordin canonic, administrativ-bisericesc, misionar-pastoral, organizatoric şi geografic invocate pentru înfiinţarea noii episcopii, şi în urma votului exprimat, prin hotărârea nr. 7453/ 1995, a aprobat înfiinţarea Episcopiei Teleormanului, cu denumirea Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, având reşedinţa în municipiul Alexandria, ca sufragană a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.
De asemenea, Sfântul Sinod a aprobat ca Protopopiatul Videle, de la Arhiepiscopia Bucureştilor, să fie arondat la Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, astfel încât noua episcopie să aibă jurisdicţie canonică asupra tuturor parohiilor şi aşezămintele monahale din întregul judeţ Teleorman.
Pe temeiul prevederilor statutare şi regulamentare, potrivit cărora schimbarea titulaturii eparhiilor şi înfiinţarea de noi eparhii se aprobă de Adunarea Naţională Bisericească, hotărârea Sfântului Sinod nr. 7453 din 24-25 octombrie 1995, privind înfiinţarea Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, a fost înscrisă pe ordinea de zi a şedinţei Adunării Naţionale Bisericeşti din 15 februarie 1996.
Analizând documentaţia prezentată şi în urma discuţiilor în plen, Adunarea Naţională Bisericească, în unanimitate, a luat act cu aprobare de hotărârea Sfântului Sinod de înfiinţare a Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, cu reşedinţa în municipiul Alexandria, ca sufragană a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, având jurisdicţie asupra întregului judeţ Teleorman, inclusiv asupra Protopopiatului Videle din acest judeţ care trece de la Arhiepiscopia Bucureştilor la Episcopia Alexandriei şi Teleormanului. Totodată, Adunarea Naţională Bisericească a aprobat modificarea art. 5, par. I din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, prin introducerea punctului 8, cu următoarea formulare: „Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, cu reşedinţa în municipiul Alexandria”.
Întemeiat pe art. 133, alin. 1 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, care prevede numirea de locţiitori la eparhiile vacante, până la alegerea şi instalarea de noi titulari, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, în calitate de Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, prin Decizia nr. 1 din 28 februarie 1996, a încredinţat Preasfinţitului Episcop Calinic al Argeşului, cu data de 1 martie 1996, Locotenenţa de episcop al Alexandriei şi Teleormanului, cu îndatorirea de a proceda la desemnarea şi constituirea organelor eparhiale ale noii episcopii. Preasfinţitul Părinte Episcop Calinic al Argeşului, Locotenent de episcop al Alexandriei şi Teleormanului, cu adresa nr. 593 din 12 mai 1996, a făcut cunoscut Cancelariei Sfântului Sinod că, în urma alegerilor preoţeşti şi mireneşti, în ziua de 9 mai 1996 s-a constituit Adunarea Eparhială a Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului.
Ca urmare, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, pe temeiul prevederilor statutare şi regulamentare, prin Decizia Patriarhală nr. 2 din 1996, a confirmat alegerea membrilor clerici şi mireni în Adunarea eparhială a Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, precum şi a membrilor delegaţi ai acestei eparhii în Adunarea Naţională Bisericească.
Spre a nu lăsa mult timp Episcopia Alexandriei şi Teleormanului fără ierarhul ei canonic, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, pe temeiul prevederilor art. 30, lit. „g” şi art. 130 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, a convocat Colegiul Electoral Bisericesc pentru ziua de 4 iulie 1996 în vederea alegerii titularului în scaunul vacant de episcop al nou-înfiinţatei episcopii.
Lucrările Colegiului Electoral Bisericesc s-au desfăşurat în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, după slujba Te-Deum-ului, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist.
Deschizând lucrările Colegiului Electoral Bisericesc, Preafericitul Părinte Patriarh a prezentat pe scurt temeiurile care au determinat înfiinţarea unei episcopii la Alexandria şi a subliniat stăruinţa clerului şi credincioşilor din judeţul Teleorman pentru această episcopie.
La finalul lucrărilor majoritatea absolută a voturilor exprimate le-a întrunit Preacuviosul Arhimandrit Galaction Stângă, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor şi stareţ al Schitului Crasna, din judeţul Prahova.
Potrivit acestui rezultat, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist l-a declarat ales de către Colegiul Electoral în scaunul de episcop al nou-înfiinţatei Episcopii a Alexandriei şi Teleormanului pe Preacuviosul Arhimandrit Galaction Stângă, cu precizarea că alegerea va fi supusă examinării şi cercetării canonice a Sfântului Sinod.
Întrunindu-se în şedinţă de lucru, în ziua de 4 iulie 1996, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, pe temeiul dispoziţiilor art. 10, lit. „e” şi art. 130-131 din Statut, a procedat la examinarea şi cercetarea canonică a alegerii, de faţă fiind şi nou-alesul episcop al Alexandriei şi Teleormanului. Constatând că s-au respectat toate rânduielile canonice şi statutare bisericeşti, Sfântul Sinod a validat alegerea de către Colegiul Electoral Bisericesc a Preacuviosului Arhimandrit Galaction Stângă în scaunul de episcop al Alexandriei şi Teleormanului şi a aprobat să fie ridicat la treapta arhieriei.
Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, în calitate de Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, a stabilit, în consultare cu reprezentanţii autorităţilor locale ca hirotonia şi instalarea Preacuviosului Arhimandrit Galaction în scaunul episcopal să aibă loc, potrivit rânduielii tradiţionale bisericeşti, în ziua de duminică, 1 septembrie 1996, în Catedrala episcopală din Alexandria, cu hramul Sfântul Alexandru, în cadrul slujbei Sfintei Liturghii.
În seara zilei de 31 august, la ora 18,00, în catedrala oraşului, s-a săvârşit slujba Vecerniei şi după otpustul acesteia Preasfinţiţii Episcopi slujitori au săvârşit chemarea ipopsifiului Galaction la treapta arhieriei.
Duminică dimineaţa, la ora 9,30, în catedrala oraşului, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, înconjurat de un sobor de arhierei, de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie şi ceremonia de instalare a noului episcop, răspunsurile liturgice fiind date de corul elevilor Seminarului Teologic din Turnu Măgurele.
În soborul slujitorilor, alături de Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, dintre ierarhii Sfântului Sinod s-au numărat: Înalt Preasfinţitul Mitropolit Nestor al Olteniei, Înalt Preasfinţitul Vasile al Târgoviştei, Preasfinţitul Episcop Calinic al Argeşului, Preasfinţitul Episcop Casian al Dunării de Jos, Preasfinţitul Episcop Nifon al Sloboziei şi Călăraşilor, Preasfinţitul Episcop Teofan Sinaitul, Vicar Patriarhal, şi Preasfinţitul Teodosie Snagoveanul, Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
La momentul rânduit, de la începutul Sfintei Liturghii, s-a săvârşit hirotonia întru arhiereu a Preacuviosului Arhimandrit Galaction.
Încheindu-se Sfânta Liturghie a urmat ceremonia instalării Preasfinţitului Părinte Galaction ca episcop al Alexandriei şi Teleormanului.
După citirea Gramatei de instalare şi a Decretului prezidenţial de recunoaştere de către stat a nou înfiinţatei episcopii şi a întâistătătorului ei, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist a înmânat Preasfinţitului Galaction cârja de arhipăstor, spunând: „Primeşte toiagul acesta ca să păstoreşti turma lui Hristos cea încredinţată ţie. Celor ascultători să le fie, prin tine, toiag de reazem şi întărire, iar pentru cei neascultători şi nestatornici să-l întrebuinţezi pe el ca toiag de certare şi îndreptare”, apoi l-a condus şi l-a aşezat în scaunul arhieresc.
Felicitându-l şi îmbrăţişându-l cu dragoste şi căldură pe noul episcop al Alexandriei şi Teleormanului, Preafericitul Părinte Patriarh, între altele, a spus:„Dorim Preasfinţitului Episcop Galaction sănătate şi putere de muncă. Estetânăr, evlavios, cu studii în ţară şi străinătate. A adâncit scrierile Sfinţilor Părinţi, iar la Schitul Crasna a dobânditexperienţă în rosturile gospodăreşti, ale misionarismului şi ale nevoinţelor călugăriei. Veţi avea un episcop blând,stăpânit de darul rugăciunii, al răbdării şi al dragostei, armele noastre, ale tuturor creştinilor. Aceste arme, dacă le avem, nimic nu ne mai poate înfricoşa.”
Ca mărturie a dragostei şi a participării la slujba hirotoniei şi instalării primului episcop al Alexandriei şi Teleormanului, Preafericitul Părinte Patriarh a dăruit Preasfinţitului Galaction icoana Maicii Domnului, care i-a fost totdeauna ocrotitoare, „spre a-i mărturisi ei necazurile şi greutăţile sale, iar Maica Domnului îl va călăuzi, îl va mângâia şi ajuta”.
Preasfinţitul Părinte Episcop Galaction a mulţumit Preafericirii Sale pentru încrederea acordată şi dragostea părintească de care s-a împărtăşit tot timpul slujirii sale la Arhiepiscopia Bucureştilor şi pentru efortul pe care l-a făcut, venind în această zi la Alexandria. Totodată, Preasfinţitul Părinte Galaction a mulţumit Preasfinţitului Părinte Episcop Calinic al Argeşului pentru contribuţia avută la înfiinţarea Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, precum şi ierarhilor Sfântului Sinod, reprezentanţilor autorităţilor de stat, preoţilor şi credincioşilor şi tuturor celor care au fost prezenţi la Sfânta Liturghie.
A fost o zi frumoasă, cu adevărat sărbătorească, de mare bucurie duhovnicească, care a prilejuit manifestarea unor simţăminte de largă deschidere sufletească faţă de Sfânta noastră Biserică strămoşească şi de neamul nostru românesc.[1]
[1] Materialul cu privire la înfiinţarea Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, alegerea, hirotonia si instalarea Preasfinţitului Părinte Episcop Galaction, a fost preluat din Gheorghe Vasilescu, Înfiinţarea Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului. Alegerea, Hirotonia şi instalarea Preasfinţitului Galaction în scaunul episcopal al Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, în Pagini de istorie teleormăneană. 1996-2006, Ed. Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2006, pp.11-27
Organizarea Episcopiei
Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, cu 239 parohii şi 242 biserici, în care slujeau 270 preoţi, era formată la înfiinţare din protopopiatele: Alexandria (cu 70 parohii, protopop: Preotul Ion Sandu), Roşiorii de Vede (cu 63 parohii, protopop: Preotul Ilie Vişan), Turnu Măgurele (cu 55 parohii, protopop: Preotul Marian Ciulei) şi Videle (cu 65 parohii, protopop: Preotul Petre Dobrescu). Numărul total al credincioşilor era 472.997.
În anul 1997, Episcopia Alexandriei şi Teleormanului număra 253 parohii şi 251 biserici, în care slujeau 297 preoţi, cuprindea protopopiatele: Alexandria – cu 70 parohii, Roşiorii de Vede – cu 63 parohii, Turnu Măgurele – cu 55 parohii şi Videle – cu 65 parohii.
În anul 2010 Episcopia Alexandriei şi Teleormanului are 4 protoierii care au în subordine un total de 265 de parohii (235 în mediul rural şi 30 în cel urban), cu un număr de 283 de biserici, paraclise şi capele (sunt 8 parohii care nu au lăcaşuri de cult) în care slujesc 85 de preoţi. Astfel : Protoieria Alexandria cu 76 de parohii, cu sediul la Alexandria, Protoiereu Preotul Militaru Iancu; Protoieria Roşiorii de Vede cu 65 de parohii, cu sediul în Municipiul Roşiorii de Vede, Protoiereu Preot Vişan Ilie; Protoieria Turnu-Măgurele cu 57 de parohii, cu sediul în Turnu Măgurele, Protoiereu Preot Profesor Doctor Ciulei Marian; Protoieria Videle cu 67 de parohii, cu sediul la Videle, Protoiereu Preot Dobrescu Petre.
La venirea Preasfinţiei Sale nu mai exista nici o mănăstire, multe din cele care existaseră cândva fiind, fie părăsite şi într-o stare deplorabilă, fie transformate în biserici parohiale. Ca fost exarh şi stareţ, iubitor de mănăstire şi om, Preasfinţitul Părinte Galaction a lucrat pentru reînvierea vieţii monahale.
A luat iniţiativa reînfiinţării mănăstirii Sfântul Arhanghel Mihail de la Plăviceni-Aluniş, veche vatră monahală, şi a înfiinţării altor 8 noi aşezăminte: Sfântului Ioan Botezătorul – Brânceni, Sfânta Treime - Drăgăneşti Vlaşca, Sfântul Pantelimon - Siliştea Gumeşti, Sfântul Fanurie – Siliştea Gumeşti, Naşterea Maicii Domnului - Adămeşti, Sfântul Nicolae - Năsturelu, Sfântul Galaction – Crângu, Sfântul Gheorghe – Ţigăneşti, numărând un total de 45 de monahi şi monahii.
În luna decembrie 2009 au fost făcute demersurile canonice-administrative pentru înfiinţarea a încă trei mănăstiri, Sinodul Mitropolitan din 19 decembrie aprobând înfiinţarea acestor mănăstiri: Mănăstirea Sfânta Ecaterina – Tătărăştii de Sus (ca mănăstire de maici); Mănăstirea Sfântul Mucenic Trifon – Cernetu (ca mănăstire de călugări); Mănăstirea Sfânta Muceniţă Chiriachi – Bujoreni (ca mănăstire de călugări).
Preasfinţitul Părinte Galaction a îmbogăţit spiritual ogorul turmei încredinţate prin vizite şi cuvânt de învăţătură în toate cele 256 de parohii ale eparhiei, unde a slujit Sfânta Liturghie şi a efectuat vizite pastorale. Una din grijile de căpătâi ale Preasfinţitului Galaction a fost aceea de a umple golul datorat lipsei preoţilor din viaţa duhovnicească a credincioşilor, astăzi neexistând parohie fără unul sau mai mulţi preoţi slujitori.
În aceeaşi măsură şi notă a necesarului, o problemă foarte gravă era aceea a stării precare în care se găseau multe din bisericile eparhiei şi chiar a lipsei acestora în unele localităţi. Astfel că, de la instalarea Sa, Preasfinţitul Părinte Galaction a resfinţit peste 100 de biserici şi a târnosit mai mult de 20 de biserici.
O atenţie deosebită a fost şi este acordată vieţii cultural-religioase a credincioşilor eparhiei Alexandriei şi Teleormanului. Preasfinţitul Galaction a iniţiat şi a sprijinit organizarea unor conferinţe cu teme religioase, la care au participat profesori şi duhovnici renumiţi (dintre care amintim: Preot Profesor Constantin Galeriu, Diacon Profesor Petre David, Părintele Teofil Pârâianu de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi Părintele Tănase Niculae de la Valea Plopului) şi a unor concerte de cântări religioase şi colinde. În aceeaşi notă, a grijii pentru formarea unei culturi religioase a credincioşilor a fost deschis şi funcţionează magazinul de carte şi obiecte bisericeşti „Ortodoxia” de unde doritorii îşi pot procura literatură duhovnicească de certă valoare şi obiecte de cult necesare.
Formarea copiilor şi a tinerilor în duhul lui Hristos a fost şi rămâne o grijă constantă a Părintelui Episcop Galaction, concretizată nu numai prin predarea orelor de religie în şcoli de către profesori cu studii de specialitate, dar şi prin implementarea la nivelul parohiilor a programelor „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala!” demarate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române.
Implementat în anul 2008, în conformitate cu hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 1924, Proiectul „Hristos împărtăşit copiilor” a beneficiat de deschiderea totală a Preasfinţitului Părinte Episcop Galaction şi de implicarea majorităţii preoţilor. Astfel din cele 265 de parohii, proiectul se desfăşoară conform structurii temelor în 131 de parohii, fiind incluşi aproximativ 1900 de copii.
În baza Hotărârii Sfântului Sinod nr. 3769/2009 a fost prezentat şi implementat Proiectul „Alege şcoala !”, fiind implicaţi 85 de preoţi, urmând să se desfăşoare pe o perioadă de trei ani.
Educaţia religioasă în şcolile laice ale învăţământului teleormănean se realizează prin predarea Religiei la toate nivelele şcolare, de la clasele I-XII. Aceasta se face, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Galaction, prin contribuţia profesorilor de religie, în anul 2009 fiind un număr de 134 cadre didactice din care 64 incluse în formă de perfecţionare prin grade didactice. Buna desfăşurare a educaţiei religioase în şcoli este coordonată de inspectorul de specialitate, care mijloceşte buna coordonare şi implementare a proiectelor religios-educative dintre Biserică şi Şcoală.
Trebuie să amintim derularea de proiecte didactice în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman (un astfel de proiect, ajuns la a X-a ediţie, fiind Festivalul judeţean Te-Deum Laudamus), cât şi cu diferite şcoli din cuprinsul judeţului cât şi alte colaborări şi simpozioane în parteneriat cu Muzeul Judeţean Teleorman şi diferite instituţii locale, cu postul de Radio Trinitas sau celelalte posturi locale. Printre acestea enumerăm: Expoziţii de icoane realizate de copii, de carte bisericească editată de Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, de obiecte de patrimoniu din cuprinsul Episcopiei, Centenarul naşterii filozofului Constantin Noica, Alexandria – 175 de ani de la întemeierea oraşului şi 650 de ani de la întemeierea Mitropoliei Ţării Româneşti.
