Parohia ,,Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Frăsinet (Protopopiatul Alexandria)
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE [ TOPONIMIE, PREZENTARE GENERALĂ A LOCALITĂȚII DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC, ISTORICO- DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna Frăsinet este amplasată aproape de centrul județului Teleorman, la nord de reședința acestuia, mai exact la 35 km distanță pe drumul județean 506, Alexandria-Vitănești-Măgura-Băbăița-Frăsinet. Teritoriul comunei este încadrat în Câmpia Română, subdiviziunea Găvanu-Burdea. De la începuturi, teritoriul comunei a făcut parte din fostul județ Vlașca, până în anul 1950, când s-au desființat județele și în locul lor s-au înființat regiunile și raioanele. Din 1950 până în 1968 a făcut parte din regiunea București, iar din 1968 până în 2004 teritoriul satului Frăsinet a fost încorporat în comuna Băbăița, județul Teleorman. În anul 2004 în urma unui referendum s-a reînființat comuna Frăsinet. Acum comuna Frăsinet este alcătuită din două sate: Frăsinet și Clănița. Întreg teritoriul comunei este străbătut de la nord la sud de pârâul Clănița, pârâu care izvorăște din pădurea Gușeia, la nord de comuna Scurtu Mare, de la o altitudine de 150 m. Numele satului Frăsinet vine de la pădurile întinse de frasin ce erau odată pe aceste locuri. Prima atestare documentară pentru satul Frăsinet apare în anul 1401, când Mircea cel Bătrân întărea jupanului Pintea și altora, locuri pe Frăsinet .
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ ISTORIA ZIDIRII EI ] Primul preot atestat documentar apare două secole mai târziu, mai exact în anul 1634 pe 19 iulie când domnitorul Matei Basarab dă porunca către Bogdan Iuzbașa, ca să nu ia dijma de la popa Dragne, pentru moșia Frăsinet . Același domnitor pe 30 iunie 1641 da poruncă printr-un hrisov, lui popa Dragne să țină moșia din Frăsinet . Pentru secolul XVIII nu avem până acum documente scrise despre viața religioasă din satul Frăsinet, dar în mod sigur exista biserica în sat, poate chiar cea în care a slujit popa Dragne din secolul XVII. Biserica veche nu a fost abandonată imediat. Din spusele bătrânilor bisericuța veche era lungă și măruntă, construită din paiantă și învelită cu șindrilă. Bisericuța se afla pe locul unde se găsește astăzi casa lui Chiriac M. Florea. Informațiile despre cum s-a construit noua biserică sunt foarte puține. Nu știm nimic despre cei care au realizat lucrarea: meșteri, arhitecți și pictori. Singura informație despre construirea bisericii o avem din pisanie.[PISANIA ] se află în pridvor și datează din anul 1835, scrisă cu litere chirilice: ,,Ziditu-s-a această sfântă biserică din temelie de Nicolae logofăt si pitar Ioan, frați Bâscoveni, domn fiind Alexandru Ghica voevod al IV-lea, în anul 1835”. Aceasta este singura informație scrisa despre începutul bisericii de la Frăsinet. Din pisanie reiese că biserica s-a zidit din temelie ceea ce înseamnă că pe locul unde s-a zidit această biserică nu a mai fost alta înainte de 1835. Temelia este din piatră. Piatra, împreună cu celelalte materiale de construcție au fost adusă de la munte, din județul Mușcel, cu căruțele de locuitorii satului, fiind forțați de boierii care au fost aici, potrivit unei tradiții locale. Acestă tradiție consemnată de preotul Ioan Cuțur în inventarul din 1969 este confirmată de faptul că logofătul Nicolae Bâscoveanu între anii 1830-1835 a fost embaticar și epistat al mănăstirii Aninoasa din județul Mușcel.[ ARHITECTURA PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚIE] Zidurile bisericii de la Frăsinet sunt din cărămidă, groase de 80 cm. Biserica este în formă de navă și are lungimea de 18 m, iar lățimea de 8 m. Biserica de la început a avut o singură turlă în care erau așezate două clopote. Turnul clopotniță și în zilele noastre este o construcție impunătoare, în formă pătrată. Pe fiecare latură sunt două ferestre, având lungimea de 1,10 m și lățimea de 0,30 m. Acoperișul bisericii era din șiță, dar în 1912 a fost înlocuit cu tablă. Catapeteasma s-a construit din cărămidă, iar tavanul a fost confecționat din scânduri, însă în 1939-1940 a fost înlocuit cu bolta tencuită. Biserica la început avea șapte ferestre: trei spre miazăzi, trei spre miazănoapte și una în sfântul altar. Acestea erau de dimensiuni mai mici decât sunt astăzi, biserica suferind modificări importante între anii 1939-1940. Atunci s-au mărit cele șapte ferestre, s-a făcut o fereastră mică în sfântul altar la proscomidiar și o ușă în partea de miazăzi. Tot în acea perioadă s-au făcut subzidiri și legături de consolidare cu vergele de fier.[PICTURA] Biserica a avut pictură naivă la început. Tot în 1940 s-a înlocuit tavanul de scândură, făcându-se bolta tencuită, s-a pictat tavanul și s-a refăcut vechea pictură din interiorul și exteriorul bisericii. Pictura este în frescă și s-a făcut de pictorul Alexandru Moscu, ajutat de pictorii Taflan și Bărbulescu, costurile picturii ridicându-se la 140 000 lei. Pictura bisericii a fost restaurată prin osteneala preotului Cîrnu Marin și contribuția credincioșilor, așa cum reiese din cea de a doua pisanie aflată în pridvorul bisericii[ PISANIE] ,,Această Sfântă Biserică cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel s-a restaurat și complectat cu pictură din nou în anul 1979 în timpul păstoririi Prea Fericitului Patriarh Iustin Moisescu prin grija preotului paroh Cîrnu Marin, de către pictorul Pascu Voicu. În anul 1997 în timpul păstoririi Prea Sfințitului Galaction, Episcop al Alexandriei și Teleormanului pictura bisericii s-a restaurat prin strădania preotului paroh Cîrnu Marin, de către pictorul Pascu Voicu din Alexandria cu ajutorul enoriașilor din comună,, . [ȘIRUL PREOȚILOR PAROHI ] La această biserică a slujit preotul Ilie sin Dicul, conform actului de preoție din 10 iulie 1833. El a slujit la vechea biserică până în 1835, iar la actuala biserică din 1835 până în 1844. Preotul Stan sin Petre a fost hirotonit pe 12 octombrie 1844 și a slujit până în 1849. Pe 9 octombrie 1849 a fost hirotonit preot Radu sin Avram și a slujit până în anul 1857,din 1857 până în 1861 este preot Constantin sin Neagoe Roșu, între 1861-1864 este preot Stan sin Matei, între anii 1864 și 1882 slujește ca preot Ilie sin Dinu Pieleanu, din 1882 până în 1891 este preot Neagoe Matei sin Stanimir, iar din 1891 până în 1897 este preot Radu Popescu. Din 1897 și până în 1930 slujește ca preot Cuțur Stan. Între anii 1930 și 1975 slujește ca preot Cuțur Ioan, fiul preotului Stan. Preotul Cîrnu Marin între anii 1975 și 2001, din 2001 preot Cîrnu Gelu Emanuel. [ CÂNTĂREȚI ȘI EPITROPI DE SEAMĂ] Miu sin Petre între anii 1835 și 1849, Avram sin popa Matei între anii 1849 și 1870, Avramescu Constantin între anii 1871 și 1895, Dumitru Dinu între anii 1895 și 1926, Coadă I. Ilie între 1926 și 1952, Dumitrescu Marin între 1952 și 1974,Vasile Marin, Avram Florea, Armangic Gheorghe, în prezent Lepădatu Gheorghe.
C. CIMITIRUL Din anul 1835 cimitirul a fost în curtea bisericii, iar după anul 1890 s-a amenajat cimitirul de la marginea satului.
D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. Nu este cazul.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. Parohia organizează pelerinaje la mănăstiri din țară.
F. DATE CONTACT PAROHIE [Hramul] ,,Sfinții Apostoli Petru și Pavel” [Adresa] Sat Frăsinet, Comuna Frăsinet, Județul Teleorman, cod poștal 147012 [Oficiul parohial] Nu are telefon și site oficial.
BIBLIOGRAFIE: CAZACU, Pr Nițișor et alii, „Hirotoniile săvârșite în Eparhia Ungrovlahiei între anii 1834-1852”, în Glasul Bisericii, nr.1-2/1972; NEGULESCU, Pr George I., „Condica hirotoniilor de la 1823-1834”, în Biserica Ortodoxă Română, nr.5-6/1934; NICA, Prof. Marian, Studiu monografic complex al comunei Băbăița, Editura Tipoalex Alexandria 1998; RĂUTESCU, Pr. I., Mănăstirea Aninoasa, Câmpulung, 1933.